PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Business

Cine câştigă şi cine pierde din interzicerea fumatului

Autor: Ilinca Pop | miercuri, 24 februarie 2016 | 0 Comentarii

Un sfert dintre adulții din România se declară fumători, iar patru din zece au încercat să renunțe la acest obicei în ultimul an. Intrarea în vigoare a legii care interzice fumatul în spaţiile publice, de luna viitoare, va face ca acest viciu să devină unul prohibitiv. Ce înseamnă acest lucru pentru producătorii de tutun, unii dintre cei mai importanţi contributori la bugetul de stat? Experţii de la KeysFin au analizat situaţia din această industrie, iar rezultatele financiare sunt pe măsura restricţiilor impuse de autorităţi.

Datele raportate la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor arată că cifra de afaceri a producătorilor şi comercianţilor de ţigarete din România a scăzut la jumătate în ultimii patru ani, de la 2,26 miliarde de lei în 2010 la 949 milioane de lei, în 2014. Interesant este că profitabilitatea sectorului a urmat un trend total diferit. Dacă în 2010, cele 15 companii întregistrate în România raportau un profit de 31,4 milioane lei, în 2014, cele 17 firme care au raportat date financiare anunţau un nivel de profitabilitate de 48,8 milioane lei. Potrivit analiştilor de la KeysFin, această situaţie poate fi explicată prin evoluţia preţului ţigărilor şi prin măsurile luate de producători şi comercianţi în ultimii 4 ani.

“După un record negativ de profitabilitate, de 24,8 milioane de lei în 2011, firmele au înţeles că este timpul să ia măsuri de restructurare, iar efectele acestora s-au văzut în anii următori. Industria tutunului a urmat trendul crizei economice, reuşind să îşi menţină marja de câştig, în ciuda prăbuşirii cifrei de afaceri”, au explicat analiştii de la KeysFin. Estimările intermediare legate de evoluţia pieţei ţigărilor din 2015 vin să confirme trendul din ultimii patru ani. “Afaceri în scădere, măsuri de restructurare, de reorientare a producţie şi strategiilor de comercializare, făcusat pe optimizarea profitabilităţii”, explică experţii.

Industria tutunului este, în prezent, al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, industria tutunului a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă 1,75% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare, potrivit reprezentanţilor producătorilor de tutun.

2016, anul provocărilor

Ce se va întâmpla însă din 2016 este cu totul altă poveste. Interdicţia totală privind consumul de ţigări în spaţiile publice va face ca industria să caute soluţii alternative, pentru a evita falimentul. “Consumul domestic nu va fi de ajuns pentru a acoperi impactul noilor interdicţii, astfel că, în prima fază, estimăm o creştere semnificativă a preţurilor ţigărilor. Pe de altă parte, asistăm deja la o reorientare a producătorilor şi comercianţilor către soluţii alternative, precum vânzarea de ţigări electronice şi alte tipuri de dispozitive. Nu este exclus, în contextul măsurilor prohibitive care vor intra în vigoare în martie, să asistăm la o regândire a promovării consumului de ţigări prin dezvoltarea unor spaţii de fumat alternative, în aer liber, care să respecte legislaţia în vigoare”, spun aceştia. De notorietate este soluţia lansată pe internet privind construcţia unor clădiri cu ziduri circulare, în condiţiile în care legea prevede interzicerea consumului de ţigări în locaţii cu cel puţin doi pereţi şi acoperiş.

Topul producătorilor și comercianților

Analiza realizată de KeysFin arată că cele mai importante firme din industria tutunului din România sunt JTI International Manufacturing SA, British American Tabacco, Philip Morris România SRL, China Tabacco International si Rom Ital SRL. Împreună, acestea au realizat în 2014, o cifră de afaceri totală de 947,5 milioane de lei. Cel mai important jucător este JTI, cu afaceri de 545,2 milioane de lei şi 260 de salariaţi, urmat de British American Tabacco cu 179,1 milioane lei şi 560 de angajaţi şi Philip Morris România SRL cu 165,9 milioane lei. Industria tutunului, privind-o exclusiv din prisma datelor financiare oficiale, a angajat în 2014 aproape 1600 de angajaţi. Potrivit analiştilor de la KeysFin, datele de mai sus reprezintă doar o fotografie a unei pieţe în care evaziunea şi contrabanda înregistrează încă valori importante. “Există încă un comerţ important de ţigări de contrabandă, aduse din ţările din jur, dar şi un consum de ţigări nefiscalizate, a cărui valoare este de peste 20 % din piaţă. Potrivit unui studiu independent Novel Research, una din şase ţigarete vândută în România este de contrabandă. De menţionat că datele studiului se bazează strict pe informaţii de la consumatori”, spun experţii.

Datele statistice arată că, dintr-un pachet de 20 de ţigări vândut legal, 12 ţigarete reprezintă echivalentul accizelor, 4 ţigarete – TVA –ul, iar restul, profitul producătorului şi al comerciantului. Astfel, din preţul final plătit de un fumător pentru un pachet de ţigarete comercializat legal, 80% reprezintă bani care intră la bugetul de stat.

“Intrarea în vigoare a legii fumatului va influenţa, astfel, şi încasările la bugetul de stat. Pe de altă parte, restricţiile îşi vor regăsi efectele pozitive, pe termen mediu şi lung, în starea de sănătate a populaţiei. Iar acest lucru va duce la o scădere a cheltuielilor medicale generate de efectele consumului de tutun”, afirmă cei de la KeysFin.

Efectele Legii anti-fumat

Potrivit unui studiu derulat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, doar un procent de 30% dintre respondenții care ies în localuri minim o dată pe an afirmă că legea anti fumat le va influența comportamentul. Marea majoritate, 69%, declară că obiceiurile lor nu vor fi influențate de legea anti-fumat.

Studiul, realizat în perioada 21-25 ianuarie 2016, arată că 8% dintre fumători consumă zilnic mai mult de un pachet de țigări, aproximativ o treime fumează între 16 și 20 de țigări pe zi și mai mult de o treime dintre respondenți (37%) fumează mai puțin de jumătate de pachet zilnic.

În ceea ce priveşte vârsta fumătorilor, aproximativ o treime dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 – 50 de ani fumează zilnic aproape un pachet de țigări, în timp ce fumătorii cu vârste de peste 65 de ani sunt cei în cazul cărora procentul intervievaților care consumă între 6 și 10 țigări zilnic este mai ridicat comparativ cu celelalte categorii de vârstă.

Femeile fumează între 1 și 10 țigări zilnic într-o proporție mai mare decât bărbații, pe când situația se inversează atunci când vine vorba despre fumatul a mai mult de 16 țigări pe zi, unde procentul bărbaților care au acest comportament este mai ridicat. Informaţiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.



SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

EVZ

Economica.net

Ziare.com

AutoBild

Unica

Adevarul

Click

DZ

Animal Zoo

EVZ Monden

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul
contului de facebook. DETALII >>

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.