O reducere de CAS, consideră membrii Consiliului Fiscal, ar trebui însoţită în mod obligatoriu de o reformare a sistemului de contribuţii sociale care să pornească de la principiului tratamentului echitabil al contribuabililor indiferent de forma de venit pe care o înregistrează şi de formularea şi implementarea unei strategii pe termen mediu de reechilibrare financiară a bugetelor de asigurări sociale, în special a bugetului de pensii.
O astfel de strategie trebuie să aibă ca obiectiv creşterea numărului de contribuabili în special prin reducerea muncii “la negru”, dar şi o transparentizare totală a cheltuielilor bugetare în ansamblul lor pentru a stimula creşterea conformării voluntare la plata taxelor şi impozitelor.
În iunie, guvernul a aprobat un proiect de act normativ privind reducerea CAS cu 5 puncte procentuale. Ulterior, proiectul a fost adoptat şi de către Senat şi Camera Deputaţilor.
În prezent, contribuţiile sociale pentru condiţii normale de muncă plătite de angajator şi angajat se situează la un nivel de 44,35% din salariul brut, fiind distribuite astfel: 16,5% suportate de angajat – 10,5% contribuţia de asigurări sociale (CAS), 5,5% contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS), 0,5% contribuţia la fondul de şomaj şi 27,85% plătite de angajator – 20,8% CAS, 5,2% CASS , 0,5% contribuţia şomaj, 1,35% alte contribuţii.
Propunerea legislativă are în vedere reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu 5 punte procentuale la angajator, noua cotă avută în vedere pentru condiţii normale de muncă fiind de 15,8%, modificarea urmând a fi operabilă începând cu veniturile aferente lunii octombrie a anului curent.
Potrivit consultanţilor, actualul sistem fiscal din România favorizează sistemele alternative de prestări de servicii sub forma contractelor de cedare a drepturilor de autor, a persoanelor fizice autorizate (PFA) sau microîntreprinderilor, pe fondul sistemului complicat şi foarte costisitor de contribuţii sociale obligatorii.
În momentul actual, pentru 1 leu plătit unui angajat ca şi salariu net un angajator mai plăteşte la stat încă aproximativ 80 de bani ca şi impozit şi contribuţii sociale. Pe de altă parte, în cazul unuia dintre sistemele alternative menţionate, costul fiscal pentru 1 leu net este în jur de 30 de bani (+/- 10% în funcţie de nivelul venitului).
În România există o legislaţie anti-abuz care permite inspectorilor fiscali să reclasifice un sistem de PFA sau microîntreprindere în salariu, atunci când avem de-a face cu un caz de contract de muncă mascat, dar astfel de controale nu prea se fac de către autorităţile fiscale.
În opinia consultanţilor fiscali, soluţia pentru eliminarea acestei anomalii este una simplă şi relativ uşor de implementat – introducerea obligaţiei de plată a tuturor contribuţiilor sociale pentru toate categoriile de venituri (salarii, onorarii PFA, venituri microîntreprinderi, dividende şi câştiguri de capital).
Sursa: Agerpres
