"Dacă acum câţiva ani eram comparaţi cu ţări mai puţin stabile, acum comparaţia este strict regională, unde este România între Polonia şi Ungaria. Toată lumea spune că România trebuie să aibă randamente mai mici decât Ungaria şi mai mari decât în Polonia. Polonia are un flexible credit line (FCL) de la FMI şi cred că piaţa se aşteaptă ca şi România să încerce la un moment dat un asemenea FCL. FMI a dat un semnal clar că nu putem să trecem de la un stand-by la un FCL, trebuie să trecem prin intermediar, numit Precautionary Liquidity Line (PLL)…Văd că şi politicienii români au spus că vor un acord de tip precautionary. Eu zic că dacă-l vrem cu adevărat, îl luăm", a explicat Dan Bucşa.
Întrebat dacă România ar putea încheia un acord cu FMI fără implicarea Comisiei Europene, Dan Bucşa a precizat că de PLL beneficiază Macedonia şi Maroc, ţări care nu sunt în UE.
"Un nou acord, dacă ar relua reformele structurale nefăcute şi ar da un nou program de implementare pentru reforme structurale, ar avea sens", a explicat Bucşa.
Ultimul acord cu FMI, care a expirat în septembrie 2013, a avut o valoare de două miliarde de euro însă autorităţile de la Bucureşti nu au accesat fonduri. Scopul acordului de tip preventiv a fost acela de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare. Acesta a fost cel de-al 10-lea încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional din ultimii 23 de ani şi al treilea acord solicitat FMI, de la declanşarea crizei economice, în 2009.
SURSA: Agerpres
