Vreţi creştere economică? Tăiaţi taxele şi impozitele!
Se schimbă codul rutier: Viteze de 70 km/h pe drumurile naționale pentru autoturisme
Discuţiile despre modele economice sunt de multe ori amuzante. Indiferent de şcoală, de parte a politicii (stânga sau dreapta) sau de orice altceva, în momentul în care se afundă în teorie, economiştii pierd contactul cu realitatea. Nu spun că nu avem nevoie de idei şi de modele, dimpotrivă. Însă teoria nu este suficientă, nici atunci când încerci să explici populaţiei ceva şi nici atunci când speri ca parlamentarii să înţeleagă ceva. Oamenii nu pricep de ce sunt obligaţi să plătească atât de multe taxe şi impozite, iar autorităţile nu înţeleg de ce nu se „conformează voluntar“. Discuţia devine şi mai spumoasă atunci când se ajunge la sistemul financiar-bancar. Cu cine poartă vina pentru criza în care ne zbatem de mai bine de cinci ani. Nici măcar nu se mai pune întrebarea dacă trebuie ceva schimbat în acest sistem, ci doar cum să îl peticim mai bine astfel încât să păstrăm ce avem şi să nu falimenteze vreo bancă mare.
Pentru economie, toate discuţiile sunt ca şi inexistente. Nici populaţia şi nici mediul privat nu au nevoie de dezbateri fără sfârşit. Au nevoie doar să fie lăsaţi să trăiască. Povara fiscală este foarte mare la noi, de la taxarea muncii până la diferite impozite şi accize. Dar pentru Guvern, FMI, CE, BM şi alte instituţii nu contează dimensiunea fiscalităţii, contează doar câţi bani se adună la buget. Şi dacă se reduce dintr-o parte, trebuie compensat din alta. Nu are nicio importanţă că PIB-ul real nu a recuperat încă scăderea din 2009, nici că veniturile reale ale populaţiei sunt în scădere, ca şi puterea de cumpărare. Povara fiscală este realmente sufocantă pentru toată lumea, numai că şi aceast termen (povară fiscală) a început să fie doar un clişeu. Pentru că este foarte mult folosit în discuţii, inclusiv în cele ale autorităţilor, care mai au puţin şi fac seminarii internaţionale pe seama reducerii cu cinci puncte procentuale a CAS.
Ar fi suficient să ne întoarcem la cel mai bun exemplu de reducere a unei taxe, respectiv cota unică a impozitului pe venit. În ciuda lamentărilor iniţiale, veniturile bugetare au crescut. Orice contabil sau economist cu picioarele pe pământ va spune că majorarea de taxe duce la creşterea economiei subterane, nu la venituri bugetare semnfiicativ mai mari. Nivelul economiei negre şi gri de la noi este imens, iar pierderile estimate la buget de pe urma acesteia depăşesc 15 miliarde de euro. Ce credeţi că s-ar întâmpla dacă s-ar reduce nivelul CAS cu zece puncte procentuale şi cel al TVA cu cinci? Ar scădea veniturile bugetare? Nu, ar creşte.
Aurel Drăgan,
Redactor
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





