In ultimii ani s-au petrecut schimbari fara precedent in economia romaneasca: de la introducerea tehnologiilor avansate si modernizarea conditiilor de lucru, pana la adoptarea unui management cu totul nou, capabil sa faca fata unor presiuni tot mai puternice din partea concurentei externe, dar si interne si din partea angajatilor. In competitia tot mai stransa, succese evidente au inregistrat insa nu atat intreprinderile care au reusit sa tina pasul cu tehnologia, cat cele preocupate deopotriva si de valorizarea capitalului uman.
Rezultatele demonstreaza ca managerii care au descoperit, prin reinnoirea sistemelor de gestiune a resurselor umane, cum sa ridice nivelul de competenta al salariatilor, au reusit sa faca mai usor fata provocarilor sau crizelor economice. Ancheta a fost efectuata in cadrul proiectului Statistica sociala – Programul Phare National RO 9703 – prin Institutul Roman de Cercetari Economico-Sociale (IRECSON), cu asistenta tehnica si manageriala din partea Institutului National de Statistica. In ceea priveste aplicarea procedurilor Phare, studiul ofera, pentru prima data in intortocheata tranzitie de dupa 1990, informatii precise la nivelul intregii tari asupra formarii profesionale continue din Romania.
Obiectivul principal al anchetei a fost acela de a furniza informatii referitoare la programele elaborate de intreprinderi pentru formarea profesionala continua (FPC) a angajatilor. Rezultatele sondajului, realizat la sfarsitul anului 2000, reflecta nu numai imaginea de ansamblu a preocuparii intreprinderilor pentru pregatirea profesionala a salariatilor, ci si costurile pe care le-a implicat FPC, precum si tendintele pentru viitorul apropiat.
Ancheta s-a realizat pe un esantion reprezentativ la nivelul economiei de 6.495 de intreprinderi. Straturile esantionului au rezultat prin gruparea intreprinderilor pe 20 de activitati CAEN (Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala) si pe trei clase de marime: intreprinderi mici cu 10-49 de angajati, intreprinderi mijlocii cu 50-249 angajati si intreprinderi mari cu 250 de angajati si peste. Nu au intrat in sfera de cuprindere a anchetei unitatile care desfasoara activitatea principala in domeniul agriculturii, silviculturii, pisciculturii, administratiei publice, invatamantului si sanatatii.
In anul 1999, din totalul intreprinderilor care au facut obiectul anchetei cu cel putin zece angajati (31.700), doar 11% au avut programe de formare profesionala continua (FPC), restul recurgand la alte modalitati de asigurare a calificarii angajatilor. Aproape doua treimi (63,5%) din acestea din urma au preferat sa angajeze personal deja calificat, in loc sa ofere programe proprii de pregatire celor angajati. Analizand distributia intreprinderilor dupa numarul de angajati, se poate observa cu usurinta ca ponderea celor care au oferit FPC creste spectaculos in functie de marimea unitatii. Daca dintre intreprinderile mici au oferit FPC numai 7%, proportia creste la 38,2% pentru cele mari, iar in cazul celor cu peste 1000 de angajati ajunge la aproape doua treimi (64,1%).
Intreprinderi care
au instruit angajatii
Strategia managerilor cu privire la modalitatile de imbunatatire a nivelului de pregatire profesionala a variat, pe activitati, in functie de specificul fiecaruia, dar si de resursele financiare si materiale disponibile. Astfel, 26,6% dintre institutiile cu activitati financiar-bancare si de asigurari, 18,5% dintre intreprinderile care au desfasurat activitati de tranzactii imobiliare si numai 8,7% dintre cele din comert au oferit FPC. Din cele 3.492 de intreprinderi care au oferit FPC in anul 1999, aproape jumatate au fost intreprinderi mici si peste un sfert (26,9%) de talie mijlocie. Dintre intreprinderile mari, doar 23,5% au oferit angajatilor FPC. In schimb, in categoria celor din urma se regaseste oferta cea mai mare de formare profesionala exprimata in numar de angajati care au avut acces la instruire, respectiv 89,6% din totalul angajatilor din unitatile care au oferit FPC. Intreprinderile mici au acoperit numai 2,6% din totalul angajatilor. Analizand oferta de FPC pe forme de proprietate, studiul releva faptul ca proportia cea mai mare a revenit unitatilor cu proprietate majoritara de stat (22,9%), iar cea mai mica intreprinderilor private (8,6%).
Cursuri oferite angajatilor
In anul 1999, oferta de formare profesionala s-a constituit din cursuri si alte forme cum ar fi: instruirea directa la locul de munca, participarea la cercuri de pregatire, targuri, seminarii sau autoinstruirea. Rezultatele anchetei releva faptul ca peste doua treimi (67,3%) din cele 3.492 de intreprinderi care si-au instruit angajatii au optat pentru cursuri. Desi este predominant numarul intreprinderilor care au oferit cursuri externe (87,8%), fata de al celor care si-au instruit angajatii prin cursuri interne (33,5%), in ceea ce priveste timpul petrecut de participanti la cele doua tipuri de cursuri, raportul se inverseaza. Cursurile interne s-au desfasurat pe o perioada de aproape trei-patru ori mai mare fata de cea corespunzatoare cursurilor externe.
Pe activitati economice, dintre intreprinderile care au oferit FPC, au asigurat instruirea angajatilor prin intermediul cursurilor (interne sau externe) 85,8% dintre institutiile financiar-bancare si de asigurari si 85,1% dintre unitatile de transport si depozitare. Cele mai mici proportii s-au regasit in randul agentilor economici din comert (59,7%) si din hoteluri si restaurante (61,7%). Trebuie remarcat insa, ca sub aspectul formei de proprietate, dintre intreprinderile care au oferit FPC din cadrul fiecarei categorii, cele mai multe, care au organizat cursuri, au fost cele aflate in proprietatea statului (82,7%) si cele mai putine, dar nu intr-o proportie neglijabila, unitatile din sectorul privat (61,1%).
Domeniile si durata
medie de pregatire
Sondajul arata ca mai mult de jumatate (58%) din cursurile interne si/sau externe s-au desfasurat in cadrul programului normal de lucru. Cele mai multe din orele de pregatire astfel desfasurate au fost consacrate imbunatatirii activitatii la locul de munca (5.915 mii ore-om). Acest domeniu cuprinde o paleta larga de tematici de mare interes pentru angajatori: asigurarea calitatii, dezvoltarea/eficientizarea muncii, initierea in profesie, preintampinarea si satisfacerea nevoilor clientilor, organizarea activitatii la locul de munca etc. Al doilea domeniu ca importanta din punctul de vedere al timpului de pregatire la cursuri este cel al ingineriei (674 mii ore-om). Pentru secretariat s-a alocat cel mai scazut timp de instruire (23 mii ore-om).
Calculele arata ca durata medie a cursurilor pe participant a fost de 73 de ore, cu variatii pe activitati: de la 201 de ore in institutiile financiar-bancare si de asigurari, pana la 39 de ore in transport si depozitare. Formarea profesionala continua a femeilor s-a desfasurat pe o perioada mai lunga, durata medie de pregatire a acestora fiind de 81 de ore, ceea ce inseamna o depasire cu aproape o cincime a pregatirii realizate pentru barbati (68 de ore). Intrand in detaliile pregatirii, se observa ca in institutiile financiar-bancare si de asigurari cea mai mare durata medie a cursurilor pe participant, inregistrata la barbati a fost de 233 de ore, iar la femei cea mai mare durata s-a inregistrat in constructii (288 de ore).
Indiferent de tipul de activitate, sub aspectul timpului consacrat unui anumit domeniu, accentul s-a pus, preponderent, pe imbunatatirea activitatii desfasurate la locul de munca, intreprinderile din industrie dedicand tematicii respective 70,1% din timpul total de pregatire, cele din constructii 77,5%, iar cele din sectorul servicii 21,9%. Domeniile care s-au situat pe locurile imediat urmatoare ca pondere au variat de la un sector de activitate la altul. Astfel, intreprinderile industriale si-au indreptat atentia spre problematica dezvoltarii aptitudinilor personale (5,6%), ingineriei (4,6%), utilizarii calculatorului si procesarii datelor (3,4%). Firmele din sectorul serviciilor s-au preocupat mai mult de formarea profesionala a angajatilor in domeniul hotelier si al turismului (16,7%) si mai putin de utilizarea calculatorului sau a procesarii datelor (8,6%). r
Intreprinderile mari detin cele mai insemnate ponderi din timpul petrecut la cursuri pentru fiecare din domeniile de pregatire: de la 70,7% in tehnici de secretariat, pana la 95,8% in studiul limbilor straine. La cursurile de comert si marketing, acestea au acoperit 58,2% din timpul total dedicat acestui domeniu. In schimb, intreprinzatorii mici au orientat pregatirea angajatilor mai mult spre imbunatatirea activitatii la locul de munca (73 mii de ore-om), contabilitate (45 mii de ore-om), servicii (43 mii de ore-om). r
Pentru cursurile desfasurate in r
anul 1999, intreprinderile au cheltuit 308,6 miliarde de lei. In mod surprinzator, cei mai multi bani au scos din buzunar intreprinderile de transport si depozitare (23%) si unitatile industriei prelucratoare (22,8%). Institutiile considerate a fi cele mai bogate in momentul acesta in Romania, bancile si firmele de asigurare, s-au situat doar pe locul trei, cu 14,8% din totalul sumei cheltuite pentru instruire. Cele mai reduse costuri pentru cursuri s-au inregistrat in activitatile de constructii (3,5%) si in cele de hoteluri si restaurante (1,5%). r
Bani dati de intreprinderi pentru instruire r
Costurile cursurilor au fost direct proportionale cu marimea intreprinderilor si numarul participantilor. Cheltuielile pentru cursuri efectuate de intreprinderile mari a reprezentat 84,4% din costul total, iar ponderea cea mai mica (5,8%) a revenit unitatilor mici. Pe forme de proprietate, valorile cele mai ridicate ale costurilor cursurilor s-au inregistrat in intreprinderile din sectorul public (aproape 133 de miliarde lei), urmate de cele din sectorul privat (97 de miliarde lei). r
O analiza si mai detaliata a cheltuielilor indica un cost mediu pe participant la cursuri de 1.197 mii lei. Pentru bancheri si asiguratori r
s-a cheltuit insa de patru ori mai mult decat media (4.679 mii lei), in timp ce intreprinderile din industria prelucratoare au reusit sa realizeze cel mai scazut cost mediu pe participant (539 mii de lei). Costul mediu orar a fost de 16 mii de lei/ora, inregistrand valori cuprinse intre 55 mii de lei/ora in activitatile de posta si telecomunicatii si 8 mii de lei/ora in constructii. r
Nivelul cel mai ridicat al costurilor cursurilor de FPC pe participant l-au atins intreprinderile mici (2.425 mii de lei), mai mult decat dublu fata de cel inregistrat de intreprinderile mari (1.106 mii de lei). Unitatilor din sectorul privat le-a revenit cel mai ridicat cost mediu pe participant (1.519 mii de lei), in timp ce in sectorul public r
s-a inregistrat cel mai ridicat cost mediu orar (23 mii lei). Cele mai scazute valori pentru ambii indicatori le-au inregistrat unitatile aflate in proprietate cooperatista si obsteasca (648 mii de lei, respectiv 9 mii de lei). r
Ce-i prea mult, stricar
Din totalul intreprinderilor care au format obiectul anchetei, 89% nu au oferit nici o forma de pregatire angajatilor in cursul anului 1999. Motivul invocat cel mai frecvent (77,5%din totalul intreprinderilor care nu au oferit FPC) a fost faptul ca nivelul actual al cunostintelor angajatilor corespunde nevoilor intreprinderii. Aproape doua treimi (63,5%) din intreprinderi au preferat sa recruteze personal deja calificat in loc sa consume din resursele financiare proprii. Circa doua cincimi (39,7%) din intreprinderi considera ca formarea profesionala initiala a angajatilor este suficienta pentru desfasurarea activitatii in bune conditii. In fine, in proportie reprezentativa (29,3%) au fost si intreprinderile care nu au oferit FPC din cauza costurilor ridicate pe care le presupune instruirea angajatilor. r
Pe activitati economice, intreprinderile din hoteluri si restaurante (83,6%), posta si telecomunicatii (81,2%), comert (80,8%) si institutii financiar-bancare si de asigurari (80,6%) au considerat ca nivelul actual de cunostinte al angajatilor corespunde nevoilor unitatii, FPC nefiind o prioritate. Semnificativ prin proportia pe care o atinge este si motivul „recrutarea de personal deja calificat” invocat de intreprinderile de posta si telecomunicatii (79,8%), hoteluri si restaurante (71,3%), constructii (70,4%), institutii financiar-bancare si de asigurari (69,4%) si transport si depozitare (66,8%). tr