Orban a afirmat miercuri că trebuie desfiinţată supraacciza la carburanţi, iar Guvernul PNL va face o analiză în acest sens.
„Trebuie desfiinţată supraacciza la combustibili. A fost o mare prostie şi, deşi astăzi pare să producă bani, poate să fie un semnal foarte bun dacă renunţăm la ea. Vom face o analiză”, a declarat premierul, la conferinţa „Buget şi fiscalitate 2020: dinspre politica oficială spre mediul de afaceri”, organizată de Curs de Guvernare, scrie adevarul.ro.
Ministerul de Finanţe a anunţat, într-un răspuns la o interpelare adresată de deputatul PNL Florin Roman, că statul român a colectat din septembrie 2017 până în prezent suma de aproximativ 5,85 miliarde lei, prin introducerea supraaccizei la carburanţi în perioada menţionată.
Istoria supraaccizei
În 2014, Guvernul Ponta introducea o supraacciză pe carburanţi, de 7 eurocenţi pe litru, cu scopul declarat ca din banii strânşi suplimentar se vor construi autostrăzi. Ulterior, chiar Victor Ponta a spus că această supraacciză a fost o eroare, dat fiind că banii au intrat nu în autostrăzi, ci în bugetul mare.
La finalul anului 2016, noul Guvern PSD a decis, potrivit promisiunii asumate în campania electorală, că va scoate această supraacciză începând cu 1 ianuarie 2017.
Tot la 1 ianuarie, a scăzut şi cota generală de TVA, cu un punct, de la 20% la 19%. În toamna lui 2017, Guvernul s-a răzgândit însă şi a decis reintroducerea acestei supraaccize, pe motiv că petroliştii nu au ieftinit suficient carburanţii, iar preţul fără taxe ar fi nejustificat de mare .
În data de 15 septembrie, intrau în vigoare noile accize, mai mari cu 16 bani pe litru, decise de Guvern. Două săptămâni mai târziu, intra în vigoare, din nou, o nouă acciză, mai mare tot cu 16 bani pe litru.
Înainte de a opera majorarea, ministrul Finanţelor a spus că s-a ales varianta creşterii în două etape tocmai pentru a nu crea şocuri consumatorilor. Efectul cumulat al majorării accizelor a fost, matematic, de 38 de bani pe litrul de acciză şi motorină, în benzinării.
