În acest context, oficialul BNR susţine că toţi factorii care contribuie la formarea produsului intern brut potenţial sunt în degradare, respectiv capitalul, forţa de muncă şi productivitatea. În opinia sa, pentru redresarea capitalurilor este nevoie de accelerarea absorbţiei fondurilor europene şi de măsuri de stimulare a investiţiilor străine directe, forţa de muncă necesită politici pro-nataliste şi de imigrare eficiente, iar productivitatea nu poate creşte fără o reformă de substanţă în educaţie.

Din punct de vedere macroeconomic, explică Valentin Lazea, “România stă chiar foarte bine. Pentru prima dată îndeplinim toate cele cinci criterii de la Maastricht, inclusiv cel referitor la inflaţie şi, totodată, dacă ne uităm la tabloul de bord, cel cu cei 11 indicatori separaţi de criteriile de la Maastrich, remarcăm că România îndeplineşte 10 din cei 11, ceea ce este mai bine nu doar decât Cehia, Polonia, Ungaria şi alte ţări central europene, ci e mai bine chiar decât Suedia, şi e mai bine chiar decât Lituania care, de la 1 ianuarie, va intra în zona euro. Indicatorul pe care nu îl îndeplinim nici noi, dar nicio altă ţară din zonă, este cel referitor la poziţia investiţională externă netă care, de fapt, este suma deficitelor de cont curent acumulate în timp şi care la noi este de circa 60% din PIB. Pragul pus de cei care au stabilit tabloul de bord este de 35% din PIB”.

Cu alte cuvinte, continuă oficialul BNR, “deficitele de cont curent cumulate în timp să nu depăşească minus 35% din PIB, ori asta este imposibil nu numai pentru noi, dar şi pentru cehi şi pentru unguri şi pentru alte ţări în tranziţie, pentru că deficite de cont curent vor mai fi. Asta înseamnă că o ţară din această zonă a lumii are nevoie să importe mai mult decât exportă, cel puţin în primii ani până îşi pune economia pe picioare şi stocul acestei diferenţe negative, de importuri mai mari decât exporturi, adunate în timp, depăşeşte 35% din PIB pentru oricare ţară. Acea ţintă, de 35%, a fost mult prea ambiţioasă pentru oricare ţară. Dar, lăsând la o parte acest indicator, la toţi ceilalţi suntem înăuntrul criteriilor şi mai bine decât Suedia, Lituania, şi ţările central europene”.

Sursa: Agerpres