La începutul lunii aprilie, guvernul de la Budapesta a transmis o scrisoare spitalelor din ţară, cărora le-a cerut să elibereze jumătate din totalul de 68.000 de paturi pentru a putea fi ocupate de pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19.

Site-ul 444, apropiat opoziţiei ungare, a declarat că ordinul guvernului s-a bazat pe o proiecţie în care între 150.000 şi 180.000 de persoane ar fi contractat coronavirusul. Potrivit statisticilor Universităţii Johns Hopkins din Statele Unite, la 6 mai Ungaria a înregistrat un total de 3.150 de cazuri de infecţie cu coronavirus şi 383 de decese.

Nouă din zece pacienți au decedat

Organizaţia pentru drepturile omului Human Rights Watch (HRW) a declarat că măsurile adoptate de guvernul ungar s-au concretizat prin transferarea în unităţi alternative sau trimiterea acasă, la familii, a multor pacienţi „cu cancer în faza terminală, sau care suferă de boli cronice sau alte boli terminale care necesită îngrijire permanentă”.

Athina Nemeth, asistent voluntar într-un centru pentru pacienţi cu boli terminale din Budapesta, a declarat pentru HRW că, din cei zece pacienţi de care avea grijă, dintre care unii aveau răni abdominale deschise sau pungi colectoare (stome) ataşate, nouă au decedat. HRW a mai spus că este imposibil de aflat câţi pacienţi au fost trimişi acasă, pentru că guvernul ungar nu a dat publicităţii nicio informaţie pe acest subiect.

„Guvernul ungar ar fi trebuit să se asigure că dispoziţiile sale, precum cea din 7 aprilie, nu vor genera alte crize privind drepturile omului, inclusiv prin negarea accesului la îngrijire medicală adecvată pentru pacienţii vulnerabili. Guvernul trebuia să se asigure că sunt suficiente paturi în unităţile alternative şi trebuia să sprijine financiar sistemul de îngrijire la domiciliu. Autorităţile ar fi trebuit, de asemenea, să răspundă îngrijorărilor exprimate de personalul de specialitate, de pacienţi şi rudele acestora şi să menţină o deplină transparenţă în ce priveşte soarta pacienţilor externaţi prematur”, se arată într-un comunicat al HRW.

Contactat de Euronews, ministerul ungar al sănătăţii a luat apărarea deciziilor sale, afirmând că măsurile fac parte dintr-o „operaţiune de protejare foarte bine organizată la nivel naţional, în scopul încetinirii răspândirii pandemiei”.

Pregătirea pentru un viitor incert

„Trebuia să ne pregătim pentru un viitor incert”, a declarat ministerul ungar al sănătăţii şi a adăugat că au avut loc consultări regulate cu „experţi, medici şi cercetători” cu privire la cea mai bună abordare în această situaţie.

„Am ajuns la concluzia că, pentru cel mai grav scenariu, am avea nevoie de 8.000 de ventilatoare operaţionale şi peste 30.000 de paturi – toate dedicate exclusiv pacienţilor cu coronavirus. Acesta a fost scopul”, a precizat ministerul sănătăţii din Ungaria.

Potrivit guvernului de la Budapesta, peste o treime din totalul paturilor de spital din ţară erau nefolosite înainte de pandemia de COVID-19, ceea ce înseamnă că spitalele trebuie să-şi crească capacitatea cu 16% pentru a putea acoperi toate cazurile de COVID-19.

Ministerul ungar al sănătăţii a mai declarat pentru Euronews că o comisie medicală a decis care intervenţii medicale sunt considerate non-urgente şi au fost emise norme către spitale, astfel încât acestea să poată trimite acasă pacienţii care pot fi îngrijiţi în familie sau care nu au nevoie urgentă de tratament.

„Politicul nu poate interveni în aceste decizii, pentru că noi nu avem cunoştinţele necesare. Este o problemă care poate fi soluţionată doar de experţii în materie. Dar subliniem: este vorba de 16% din totalul paturilor de spital, iar această problemă nu poate fi rezolvată în alt mod”, a precizat pentru Euronews ministerul ungar al sănătăţii.