institutiile care se ocupa de problematica tineretului, dupa ultima restructurare de guvern, s-au inmultit si ele, ajungand la nu mai putin de trei. Una a fost scoasa de sub aripa Ministerului Educatiei si Cercetarii (MEC) si a trecut la Secretariatul General al Guvernului, devenind Autoritatea Nationala pentru Tineret (ANT) condusa de Daciana Sarbu. Alta a ramas la MECT, se numeste Agentia Nationala pentru Sprijinirea Initiativelor Tinerilor (ANSIT), este condusa de Cristian Rizea si gestioneaza programul european Youth. A treia s-a infiintat prin transformarea Agentiei Sociale a Studentilor in Agentia pentru Sprijinirea Studentilor si este condusa de Gabriel Ispas, consilier al premierului. Daca cea din urma nu a facut nimic pana acum, in schimb primele doua se straduiesc sa arate al cui proiect de lege este mai bun. Pe langa asta, un for care reuneste organizatii nonguvernamentale de tineret (ONGT) si politice, Consiliul Tineretului din Romania (CTR), a inaintat la randul sau un proiect de lege a tineretului in Parlament. De fapt, toate cele trei intentii de lege existente sunt adaptari ale proiectului din 2001 al Secretariatului de Stat pentru Tineret. „In general, am facut modificari majore in domeniile in care este vorba de acordarea unor facilitati tinerilor, iar aceasta pentru ca este nevoie de mai multa atentie ce trebuie acordata tinerilor”, spune ministrul educatiei, Alexandru Athanasiu. Presedintele CTR, Iulian Dascalu, afirma ca „proiectul nostru este singurul care respecta textul din 2001, realizat pe baza unor consultari reale cu organizatiile”. si Daciana Sarbu a detaliat problemele din proiectul initial, accentuand masurile care prevad facilitati si subventii. Presedintele ANT a trimis apoi varianta sa la Bruxelles, pentru a fi consultata de catre European Youth Forum (Forumul Tineretului European). Acesta din urma a adus o serie de completari la textul Dacianei Sarbu, modificari care se refera in mare parte la cresterea rolului organizatiilor de tineret. Pe langa asta, „subventiile acordate de catre stat nu sunt clar definite si speram ca proiectul final va include o descriere mai clara si mai structurata a finantarii consiliului national al tineretului si organizatiilor in general, precum si modalitatile concrete prin care statul va face asta”, se arata in scrisoarea organismului european. Asadar, excesul de zel al institutiilor romanesti nu pacaleste nici pe europeni, dar nici pe tinerii din tara. „Ca intotdeauna, banii de la buget vor fi insuficienti, daca acestia iriga structuri stufoase, cu multe niveluri ierarhice, mai mult ca sigur ca sumele care vor ramane pentru finantarea ONGT si a activitatilor de tineret vor fi simbolice”, crede Diana Ogescu, vicepresedinte al Societatii Astronomice Romane pentru Meteori (SARM). Alte carente observate de catre organizatii: facilitatile la taxe, impozite precum si regimul sponsorizarii fac obiectul altor legi. „Intentie laudabila de a scuti ONGT de toate impozitele si taxele locale. Dar de ce scutirea se introduce astfel, pe usa din dos, si nu prin modificarea legislatiei fiscale?”, spune presedintele unei organizatii din Cluj. Apoi, a mai fost remarcat faptul ca nu se prevede clar obligatia de a „asigura cadrul institutional si conditiile pentru participarea la decizii a tinerilor” si pentru administratia publica centrala, ci doar pentru cea locala. si asa mai departe. Pe de alta parte, multi tineri considera ca nu este nevoie de ministere sau legi speciale pentru problemele lor. Dupa opinia unor membri ai forumului electronic de discutii „romania_eu_list”, „o agentie ar fi deja prea mult, ar trebui sa existe doar un oficiu. De ce au nevoie ONG-urile de reglementarea si arbitrariul unei institutii de stat?”.Dar iata ca, in an electoral, nu avem doar o agentie ci trei, si fiecare incearca sa atraga cat mai multi tineri de partea sa.
Proiectul lui Alexandru Athanasiu: nici o referire la ONG-uri sau voluntariat
Legea publicata de Ministrul Educatiei, Cercetarii si Tineretului este complet diferita de celelalte doua. In primul rand, nu contine nici un cuvant referitor la organizatii nonguvernamentale, consiliul national al tineretului sau activitatea de voluntariat. In schimb, sunt alocate atributii suplimentare ANSIT si nici una Autoritatii Nationale pentru Tineret. „Legea nu aminteste nici de un amplu segment al tinerilor, studentii, despre care aveam promisiunea ca vor avea un capitol aparte. Este un proiect legislativ ireal deoarece intre timp guvernul a infiintat Autoritatea pentru Tineret, care, spre surprinderea domnului ministru, se va ocupa tocmai de acest segment”, spune Nicolae Banicioiu, presedintele Uniunii Studentilor din Romania. „Legea tineretului nu a fost initiata de Daciana Sarbu, ci este mult mai veche, din vremea Ministerului Tineretului si Sportului. Secretarul de stat a adus doar unele modificari acestui document, iar conducerea MEC a adus altele”, a declarat Athanasiu.
Proiectul Dacianei sarbu, modificat si corectat de catre forumul tineretului european
Spre diferenta de proiectului MEC, textul Dacianei Sarbu nu mentioneaza nicaieri ANSIT, ci doar ANT. De asemenea, sunt accentuate masurile sociale, ca de exemplu „asigurarea incadrarii in munca a tinerilor cu handicap”. Se reglementeaza si structurile „reprezentative pentru tineret”, care sa participe la luarea deciziilor. „Pentru aceasta nu este nevoie de structuri, deoarece prin Legea nr. 52 privind transparenta decizionala in administratia publica s-a consacrat principiul informarii in prealabil si al consultarii societatii civile”, spune presedintele unei organizatii din Cluj. Mai sunt definite vag cateva institutii, ca de exemplu centrele pentru tineret si fundatiile judetene pentru tineret. Referitor la controversa cu Athanasiu, Daciana Sarbu spune ca a tot asteptat ca propunerile ei sa fie luate in seama. „De fapt, nimic din ceea ce am realizat noi nu se regaseste in proiectul publicat de MEC. Din acest motiv, sunt hotarata sa sustin cu toata fermitatea proiectul de lege elaborat de departamentul pe care il conduc”, a adaugat Daciana Sarbu.
Proiectul de lege elaborat de Consiliul Tineretului din Romania este in mare parte fidel variantei din 2001. Sunt prevazute si mai multe masuri sociale (ca de exemplu, pentru terenuri si credite acordate tinerilor casatoriti). Institutia care va deveni „consiliul national al tineretului”, pe modelul celor europene, are parte de reglementari separate. „Din textul initial, au fost taiate aproape toate facilitatile reale. Erau prevazute de zece ori mai multe subventii decat exista in actualele proiecte”, spune Iulian Dascalu, presedintele CTR. In toate cele trei proiecte sunt mentionate creditele cu dobanda subventionata si reduceri temporare la taxe si impozite pentru firmele studentilor. Masurile urmeaza sa fie concretizate de catre Agentia Nationala pentru IMM. De asemenea, o data cu desfiintarea MTS au fost desfiintate si directiile judetene, care au fost pastrate numai in proiectul CTR. In prezent, activitatea acestor directii este desfasurata prin inspectoratele scolare.
