La Dance Loft, sub viziunea tandemului format din carismaticul Cornel Tătaru – cunoscut de prieteni și elevi drept Lușu – și partenera sa de creație, Cristina Toma, dansul nu se predă, ci se trăiește. Împreună, ei respiră aceeași pasiune pentru mișcare, artă și adevăr.
„Dansul e singura activitate care leagă minte, corp și suflet”, spune Lușu, cu o convingere care nu vine din cărți, ci din zeci de ani petrecuți în studio, în competiții, în spectacole și în momente de revelație pură.
De la surpriză romantică la vocație
Lușu a descoperit dansul pe când era student la Facultatea de Construcții din Iași. A vrut doar să-și impresioneze iubita – care i-a devenit soție. Dar ceea ce a început ca un gest romantic s-a transformat în destin. „Dansul m-a cucerit, nu m-a mai lăsat”, mărturisește el cu o simplitate ce trădează un parcurs profund.
A renunțat la meseria pentru care se pregătise și a deschis un club de dans în Iași. Au urmat ani de performanță ca dansator, titlul de arbitru internațional, președinția Ligii Dansatorilor din România, iar în cele din urmă – Dance Loft, un spațiu care transcende definițiile obișnuite ale unui studio de dans.
Dance Loft – unde pașii spun povești
Situat în inima Bucureștiului, Dance Loft nu este un simplu loc unde înveți să dansezi. Este un spațiu creativ, de exprimare liberă, unde emoțiile, vulnerabilitățile și autenticitatea devin parte din fiecare coregrafie. Publicul este la fel de variat ca dansurile predate: de la copii de grădiniță până la adulți trecuți de 70 de ani.
Studio-ul a fost fondat de Cornel Tătaru, alături de Cristina Toma, co-owner și parteneră de viziune și energie creativă. Împreună, ei au transformat Dance Loft într-un loc unde dansul e mai mult decât tehnică: e comunicare autentică, exercițiu de încredere și libertate trăită în mișcare. „Nu avem presiunea competițiilor, ci a autenticității”, explică Lușu.
„Nu trebuie să ai partener, nu trebuie să ai experiență. Trebuie doar să ai curiozitate”, spune el. Acest principiu a stat la baza inițiativei Free Curiosity Session, o întâlnire deschisă tuturor, unde oricine poate încerca dansuri diverse într-un cadru lipsit de presiuni sau judecăți.
Cristina Toma, dansatoare și instructor cu experiență, completează perfect atmosfera caldă și profesionistă din studio, aducând grație, claritate și o prezență constantă în formarea elevilor. Împreună, predau dans sportiv, tango, vals, jazz contemporan, salsa și multe altele – într-un program adaptat atât pentru începători timizi, cât și pentru profesioniști în căutare de rafinament.
Tangoul – dansul care spune adevărul
Dintre toate stilurile de dans, tango-ul argentinian ocupă un loc special în inima lui Lușu. „Pentru că e liber”, spune el simplu. Libertatea aceea profundă a simțit-o cu adevărat într-un moment de răscruce artistică, în 2008, când, împreună cu colega sa de atunci, Cătălina, și-au dat seama că tangoul nu are bariere și „este cu mult mai mult decât o succesiune de pași” și au creat o coregrafie de tango pe balada lui Ciprian Porumbescu. „Ori luam 10 pe linie, ori ne desființau”, își amintește el.
Rezultatul? Trofeul cel mare la Festivalul de la Sibiu, aplauzele juriului printre care se număra și Ioan Tugearu, una dintre cele mai emblematice figuri ale baletului românesc și un moment de glorie care i-a confirmat că dansul nu are limite și bariere.
Dar succesul a fost însoțit și de un val de critici dure din partea comunității de tango, care i-a acuzat de sacrilegiu. „A fost prima dată când m-a lovit un val de hate online. Dar știi ceva? Nu m-a dărâmat. Pentru că tangoul nu e al nimănui. Tangoul e liber!” declară Lușu.
Doi ani mai târziu ,chiar și Sebastian Arce, un nume uriaș în tango-ul mondial, a dansat pe Balada lui Porumbescu, în România. „Și toți au zis: Vai, se potrivește fantastic!”
Tangoterapia – dansul care vindecă
Puțini știu că tangoul nu este doar dans, ci și formă de terapie alternativă. Împreună cu psihologi de la Clinica Oana Nicolau, Lușu a participat la sesiuni de tangoterapie menite să reconecteze cupluri, să trateze anxietăți sau să sprijine recuperarea emoțională după traume.
„În dans nu poți să minți. Cum dansezi, așa ești”, spune el. Prin dans, oamenii își arată vulnerabilitățile și învață să comunice dincolo de cuvinte. „Dansul e, uneori, mai sincer decât o discuție.”
Tangoterapia este folosită în tratamente pentru Alzheimer, depresie, sindrom Down, dar și pentru combaterea singurătății: „Oamenii singuri își găsesc perechea mai repede prin dans decât printr-un swipe pe o aplicație de dating”, spune Lușu cu un zâmbet.
Educația prin dans – o misiune ratată de sistem
Dansul ca formă de educație a fost o altă direcție în care Lușu a încercat să aducă schimbare. A elaborat un proiect pentru școli din Sectorul 1 – ateliere gratuite de dans. Proiectul includea monitorizare psihologică, pentru a demonstra impactul dansului asupra dezvoltării emoționale.
„Totul era pregătit, dar s-a lovit de ceea ce, din păcate, încă blochează multe inițiative valoroase în România: birocrația. Proiectul nu cerea bani, ci doar aprobare. A fost respins, prins într-un carusel birocratic între Primărie, Inspectorat și Minister. Cu toate acestea, Lușu nu a abandonat ideea. Continuă să aducă arta și dansul mai aproape de comunitate prin Dance Loft, convins că schimbarea se construiește pas cu pas – la propriu.
Un dans pentru fiecare poveste
În studio, fiecare pas are sens. Fiecare pereche are un ritm. Fiecare suflet are o poveste care poate fi spusă în dans. Dance Loft nu e despre performanță, ci despre prezență. Nu despre pași perfecți, ci despre pasiune. Nu despre competiții, ci despre conexiune.
Cristina Toma, în studio, completează viziunea cu grație și claritate. Împreună, predau dans ca formă de comunicare autentică, ca exercițiu de încredere, ca limbaj al corpului și al inimii. Lecțiile devin spații de descoperire a sinelui și a celuilalt.
Epilog în pași de tango
La finalul interviului, când îi spun că nu sunt mare fană tango și nu cred că aș putea să dansez bine, Lușu mă privește zâmbind larg și îmi răspunde:
„Tangoul nu e despre cât de bine știi să dansezi. E despre cât de sincer ești în dans. Nu poți păcăli, pentru că e un dialog între două suflete. Când dansezi tango, nu ești în trecut, nu ești în viitor – ești complet prezent. Tangoul îți arată cine ești, unde ești și cu cine ești. De aceea, pentru mine, tangoul nu e doar un dans. E un mod de a trăi. Unul în care ești liber, viu și adevărat. Și dacă reușești să simți asta măcar o dată, îți garantez că nu vei mai putea trăi altfel.”
Și poate că atunci mi-am dat seama: nu e că nu-mi place dansul. Poate că, de fapt, n-am știut niciodată cum e să fiu cu adevărat prezentă. Poate că dansul m-a speriat pentru că îmi cerea autenticitate – aceea pe care o tot evit în viața de zi cu zi.
Iar poate tocmai de aceea, într-o epocă a filtrelor, a știrilor false și a identităților construite, tangoul rămâne una dintre ultimele forme de adevăr. Nu poate fi mimat. Îți cere să fii prezent, sincer și viu.
La Dance Loft pe lângă dans, înveți să respiri. Să iubești. Să simți autentic.
Într-un oraș zgomotos, într-o lume agitată, aici e liniște. Aici e dans.
