Evenimentele muzicale cu celebritati de peste hotare par sa fi explodat in acest an. Cresterea nivelului de trai, dorinta companiilor de a se promova mai bine sau setea romanilor de spectacole cu staif – toate par sa fi jucat un rol in evolutia spectaculoasa a domeniului, in care au ajuns sa se invarta anual multe milioane de euro.



Intre 1990 si 2000, circa 70 de artisti si formatii straine (incluzandu-i aici pe cei aflati in cautarea celebritatii, ca Era, Anathema sau Sylver, pe cei iesiti de ceva vreme din topuri, ca Yes, Scorpions ori Tom Jones, dar si pe cei cu traiectorii meteorice, ca Soul II Soul sau East 17) au concertat in Romania. Intre 2001 si 2005, alte 44 de nume, mai mult sau mai putin celebre, de peste hotare ne-au calcat scenele, cu mentiunea ca mai mult de un sfert dintre ele au venit in cadrul Festivalului “Cerbul de Aur”. Iar tendinta de inmultire a evenimentelor muzicale cu vedete straine, vizibila mai ales in 2005, cand au avut loc 16 concerte notabile, printre care cele ale lui Phil Collins, Michael Bolton, Joe Cocker ori Faithless, este confirmata si anul acesta, cand au avut loc sau vor avea loc peste 30 de evenimente de acest gen.

Fie ca e vorba de Depeche Mode sau de Shakira, de 50 Cent sau Chris Rea, de Placebo sau Paul van Dyk – toate au atras sau vor atrage public numeros, sponsori generosi si, in consecinta, si castiguri serioase pentru organizatori. Probabil ca este unul dintre motivele pentru care firmele din domeniu nu se inghesuie sa discute aspectele financiare ale concertelor.

“La 50 Cent am inregistrat profit si speram ca la fel sa se intample si la Billy Idol. Credem ca sponsorii sunt multumiti de organizare si de publicul pe care il atragem, caci au decis sa continue colaborarea”, spune Cristina Vaduva, de la agentia Events.

Pride Events, organizatorul a trei concerte in acest an (DJ Sasha si DJ John Digweed, Fatboy Slim si Paul van Dyk), are un contract de sponsorizare pentru toate evenimentele, contract care acopera cam 20-30% din cheltuielile totale. “Poate a mai crescut si nivelul de trai, poate si economia merge mai bine, caci si oamenii sunt mai interesati, si sponsorii sunt mai receptivi”, explica Daniel Vlad, manager de productie in cadrul agentiei. Acesta spune ca spera ca la sfarsit calculele sa arate ca au iesit pe plus. “Nu e nimic sigur, in anii trecuti am avut si experiente negative din acest punct de vedere, dar, per ansamblu, afacerea e profitabila”, conchide el.

Nici sponsorii nu par dispusi sa dezvaluie sumele pe care le investesc in acest domeniu. “Se pare ca Romania incepe sa devina o tara extrem de interesanta pentru multe trupe si artisti celebri din strainatate, iar evenimentele de acest gen s-au dovedit a fi bune ocazii de interactiune intre brand si targetul sau. Cu siguranta a crescut numarul concertelor la care am luat parte prin asocieri gen parteneriate si sponsorizari. Bugetul a fost evident conturat si tinand cont de “rate cardul” evenimentelor respective, dar in principiu am incercat sa aducem valoare adaugata de la an la an. Pot spune ca, in ultimii trei ani, am avut o rata medie de crestere de cel putin 20%”, spune Calin Clej, consumer marketing manager la Quadrant-Amroq Beverages, producatorul marcilor Pepsi si Prigat in Romania.

Vodafone, care a fost sponsor exclusiv al concertului Depeche Mode si este sponsor principal la cel pe care il va sustine Shakira, a refuzat sa faca publice sumele investite. “Inca de la inceputul anului, am decis sa sustinem o serie de concerte extraordinare, cu mari staruri internationale. Am dorit sa marcam, si in acest fel, lansarea brandului Vodafone in Romania. Practic, Romania a fost inclusa in acest fel pe harta turneelor muzicale internationale”, ne-a spus Ken Campbell, chief marketing officer al companiei.

In ciuda discretiei care domneste in domeniu, punand cap la cap informatii disparate oferite de interlocutorii nostri, de surse din piata sau, pur si simplu, oferite de media se poate face o estimare a sumei ce se va invarti anul acesta in jurul concertelor cu vedete straine. Punand la socoteala biletele vandute, sponsorizarile, sumele obtinute din comercializarea de produse pe stadion sau in sala (de la racoritoare la CD-uri) se poate spune ca organizatorii celor peste 30 de evenimente de acest gen vor incasa peste cinci milioane de euro.

Cat le va ramane in conturi nu e nici asta foarte greu de estimat, doar ca sumele variaza mult de la caz la caz. Daca cheltuielile de organizare (aici grosul il reprezinta onorariul, care variaza de la 10-15.000 de euro, pentru artisti de mana a doua, pana la sute de mii de euro, pentru greii momentului) au ajuns, de exemplu, la Depeche Mode undeva la 300.000 de euro, iar cele peste 40.000 de bilete vandute au reprezentat circa 1,2 milioane de euro, rezulta un profit brut de aproape un milion de euro, adaugand si banii scosi din vanzarile de produse pe stadion. Surse din piata spun ca si Vodafone ar fi investit circa jumatate de milion de euro in acest eveniment (in special in promovare), insa o buna parte a banilor ar fi fost recuperata din profitul actiunii. La Shakira, ce urmeaza sa cante la Timisoara pe 17 iulie, daca se vand toate cele 25.000 de bilete, se vor obtine peste 600.000 de euro. Asta, in timp ce costurile de productie ale concertului nu vor reprezenta decat cam jumatate din aceasta suma.

BANI MAI MULTI PENTRU CONCERTE

“A crescut numarul concertelor la care am luat parte ca parteneri si sponsori. Bugetul a fost evident conturat si tinand cont de “rate card-ul” evenimentelor respective, dar in principiu am incercat sa aducem valoare adaugata de la an la an. Pot spune ca, in ultimii trei ani, am avut o rata medie de crestere de cel putin 20%.”

Calin Clej,

consumer marketing manager, Quadrant-Amroq Beverages

CONFERINTELE BAT CONCERTELE

ONORARIILE cerute de artistii straini care vin in Romania sunt, de multe ori, depasite de cele solicitate de diverse personalitati din domeniul economic sau politic. Ceea ce este interesant este ca, in ciuda preturilor foarte mari (ajungand de multe ori la cateva sute de euro), biletele la conferintele sustinute de vedetele de peste hotare se vand ca painea calda.

IN 1995, celebrul politolog Alvin Toffler a fost adus de ING Bank in Capitala, suma incasata de acesta invartindu-se in jurul a 100.000 de dolari.

PENTRU a-l aduce la Bucuresti pe Bill Clinton in 2005, pentru lansarea unei carti si o conferinta de cateva ore, s-au cheltuit, se pare, in jur de 200.000 de euro, aproape cat pentru intreaga formatie Depeche Mode, al carei “pret” a fost de circa 230.000 de euro.

TOM PETERS, autor a numeroase best-seller-uri in domeniul afacerilor, a venit in Romania, in primavara acestui an, pentru o conferinta sustinuta la Hotelul Marriott. Tariful sau este de 70.000-80.000 de dolari pe zi, mai mult decat cer multe nume celebre din industria muzicala.


Concertele “de nisa” raman neprofitabile

CONTRAST Evenimentele de acest gen au bugete reduse si incasari pe masura

Profituri mai mici sau chiar pierderi, interes scazut din partea sponsorilor si public mai putin numeros, dar mai educat. Asa stau lucrurile in zona concertelor “de nisa”, fie ca e vorba de heavy metal, rock simfonic sau tango electronic.

Fundatia Aquarius este responsabila de venirea in Romania a formatiilor de gotic simfonic Nightwish, Therion si Lacrimosa. “E muzica timpului nostru, ne place, caci de aceea am intrat in acest domeniu, iar succesul de public pe care l-au inregistrat concertele noastre nu ne-a mirat”, explica Aurelia Olaru, vicepresedintele fundatiei. Ea spune ca, din pacate, sponsorii nu se inghesuie la astfel de manifestari, preferand artistii comerciali, ceea ce ii tine pe organizatori foarte departe de profiturile fabuloase obtinute de unii dintre omologii lor. “Nu ne imbogatim, e un lucru pe care il facem din pasiune si, in ciuda a ceea ce cred unii, facem si mult voluntariat”, adauga Aurelia Olaru.

Metalhead, organizatorul concertelor sustinute de curand la Arenele Romane de rockerii de la Deftones si Obituary, a reusit sa capteze interesul unor firme. Brau Union, prin marca Golden Brau, a acoperit cam 10% din costurile de organizare de la Deftones. “Cu toate acestea, am iesit cu o mica pierdere. Dar nu e nimic, scopul nostru este sa le demonstram sponsorilor ca suntem in stare sa organizam evenimente de calitate, ca exista interes pentru astfel de muzica, astfel incat, pe viitor, sa fie si ei dispusi sa ne ofere sume mai mari”, explica Emil Ionescu, organizator in cadrul agentiei. El ne-a dezvaluit ca cele doua concerte au costat in total 75.000 de euro, fiind incluse aici onorariile formatiilor, transportul si cazarea lor, inchirierea spatiului, sonorizarea, afisele si fly-erele si ca onorariul pentru Deftones a fost de circa cinci ori mai mare decat cel pentru Obituary.
Chiar daca nu iese in pierdere, Fundatia Aurel Mitran nu a dat lovitura prin concertele organizate. “Nu am privit niciodata aceasta activitate ca pe un business. Ne bazam pe un public fin, caci muzica pe care o promovam nu se da nici la radio, nici la televizor. Din punctul nostru de vedere, ne aflam intr-un usor regres, probabil ca o parte din potentialii spectatori se confrunta cu probleme legate de pretul biletelor”, spune Aurel Mitran, presedintele fundatiei. El arata ca, in ultima vreme, cheltuielile de productie, mai ales inchirierea unei sali dotate si a unei instalatii de sonorizare bune, au ajuns sa reprezinte o mare parte din costuri (ajungand si la 10.000 de euro), ceea ce a facut ca pretul biletelor sa creasca mult. “Acum sase ani, la concertul lui Al di Meola, am vandut bilete si cu 2,5 dolari. Va dati seama ca astazi ar fi de-a dreptul imposibil”, afirma Mitran. In ciuda problemelor, el o va aduce din nou pe Cesaria Evora, in octombrie, si promite sa nu se opreasca aici.

75.000 de euro

au costat concertele sustinute la Arenele Romane de catre Deftones si Obituary. Organizatorii sustin ca nu au iesit pe plus, insa au convingerea ca viitoarele evenimente vor fi profitabile

CATIVA PASI PENTRU UN CONCERT REUSIT

CONCERTELE pot fi organizate de companii specializate sau nu in astfel de activitati, de fundatii, de asociatii, de institutii publice. Dupa contactarea artistilor, se negociaza onorariul si are loc semnarea unui contract.

URMEAZA gasirea unui spatiu adecvat (sala, stadion, piata etc.) si, de la caz la caz, inchirierea unei instalatii de sonorizare, a unor masini de fum etc.

SPONSORII joaca un rol foarte important – in functie de sumele, produsele sau serviciile oferite de acestia poate fi stabilit pretul biletelor.


RECLAMA buna vinde de multe ori si produse proaste, asa ca e esential ca despre concert sa se vorbeasca cat mai mult in mass-media (de preferat prin intermediul unor parteneriate, adica fara ca organizatorii sa scoata bani din buzunar pentru asta), iar afisele sa fie cat mai vizibile.

LA NOI, INCA MAI IEFTIN DECAT AFARA

BILETELE la concertele din Romania au fost si sunt inca, in multe cazuri, mai ieftine in comparatie cu cele din strainatate. Organizatorii spun ca fac eforturi sa se adapteze la puterea de cumparare mai scazuta a concetatenilor nostri.

ASTFEL, la concertul din acest an al lui Robbie Williams de la Budapesta, cel mai ieftin bilet este 195 de lei noi, iar cel mai scump (fara a le pune la socoteala pe cele din categoria VIP), 390 de lei.


LA PRAGA, Eric Clapton va putea fi vazut doar de cei ce vor plati intre 125 si 250 de lei noi, in timp ce la Pearl Jam, biletele incep tot de la 125 de lei si merg pana la 200 de lei, iar la Madonna costa intre 390 si 640 de lei noi.

IN VEST, preturile sunt cel putin la fel de piperate: Rolling Stones “se vinde” la Paris cu 285-518 lei, Placebo poate fi vazut in capitala Frantei cu 140-175 de lei, iar intrarea la spectacolul 50 Cent a costat la Londra 145 de lei noi.

PENTRU COMPARATIE, la Depeche Mode, biletele au fost intre 60 si 140 de lei, iar la Shakira costa intre 60 si 150 de lei. La 50 Cent, intrarea a fost 95 de lei noi, iar la Deftones – 60 de lei.

1990-2000 – APROAPE 70 DE CONCERTE CU VEDETE STRAINE

ANII ‘90-’91 i-au adus pentru prima oara in fata romanilor pe artistii indragiti, ca Al Bano si Romina Power sau Bonnie Tyler.

DAR primul show al unei vedete internationale aflata in culmea gloriei a avut loc in 1992 – Michael Jackson. Un an mai tarziu, Scorpions a fost cea mai notabila prezenta, pentru ca, in 1994, sa aiba loc in Capitala un concert al lui Placido Domingo.

IN 1995 au venit la Bucuresti Rod Stewart, Joe Cocker, Eros Ramazzotti si Iron Maiden, un an mai tarziu sosind aici Sting si Michael Jackson, iar la Brasov, Vaya con Dios sau Tom Jones.

NICI 1997 nu a fost lipsit de evenimente culturale cu nume mari: Joan Baez, Prodigy si Sheril Crow. In 1998, i-am putut asculta in Romania pe Led Zeppelin, Patricia Kaas, Deep Purple sau Goran Bregovic. Un an mai tarziu, au concertat aici Metallica, Luciano Pavarotti, Julio Iglesias sau Smokie.


ANUL 2000 a marcat revenirea unor vedete la Bucuresti (Bregovici sau Patricia Kaas), dar si primul spectacol cu nume ca Jose Carreras, Yes, Brian Adams sau Montserrat Caballe.