Steaua apusa a masinilor de cusut

ale anului arata, pentru produsele textile, o scadere de productie de 10%, o reducere a productivitatii si o crestere a preturilor cu mult peste rata inflatiei. Ceea ce inseamna ca producatorii incearca sa transfere asupra pietei o parte din eficienta mai redusa cu care lucreaza. In cazul articolelor de imbracaminte, situatia este ceva mai buna, dar cresterea preturilor de productie este mult mai importanta: aproape 15% in termeni reali. Nu in ultimul rand, cei 360.000 de angajati cu forme legal

ale anului arata, pentru produsele textile, o scadere de productie de 10%, o reducere a productivitatii si o crestere a preturilor cu mult peste rata inflatiei. Ceea ce inseamna ca producatorii incearca sa transfere asupra pietei o parte din eficienta mai redusa cu care lucreaza. In cazul articolelor de imbracaminte, situatia este ceva mai buna, dar cresterea preturilor de productie este mult mai importanta: aproape 15% in termeni reali. Nu in ultimul rand, cei 360.000 de angajati cu forme legale care muncesc in industria textila au castigat in februarie cu un sfert mai mult decat in aceeasi luna a anului precedent. Ei au unele dintre cele mai scazute salarii din economia romaneasca, dar aceste cresteri, adaugate unei productivitati in scadere, imping si mai mult in sus costurile fabricilor si preturile finale. Chiar daca cifrele continua sa indice ca industria textila este inca principalul motor al exporturilor romanesti, procentele scad constant. De exemplu, pe primele doua luni din 2004, exporturile totale ale Romaniei au crescut cu 12%, in timp ce exporturile de textile cu doar 6,6%. si la restul indicatorilor de performanta cifrele se situeaza sub cele globale. Amenintarile cu greva puse recent pe tapet de sindicatele din industria usoara nu fac situatia cu nimic mai confortabila. Principalele revendicari se refera la majorarea salariilor, un subiect foarte sensibil pentru o industrie care lucreaza in mare parte „cu materialul clientului” si unde forta de munca reprezinta unul dintre principalele costuri.Industria textila incepe sa piarda teren in fata unor fabrici din tari cu costuri mult mai reduse. Evolutia este fireasca: cu cat Romania se apropie de UE, cu atat costurile vor fi mai ridicate, iar competitivitatea unei astfel de industrii, bazate mai ales pe forta de munca ieftina, mai scazuta. Pentru cei peste 600.000 de oameni si pentru miile de intreprinzatori care traiesc din „cusatoriile” raspandite pe teritoriul Romaniei, singura sansa este sa realizeze ca este momentul sa-si schimbe strategia.