Agenția de rating S&P a păstrat calificativul BBB-, dar a modificat perspectiva la stabilă pentru România. „România are un guvern care a luat măsuri pentru a dezamorsa riscurile fiscale pe termen scurt și acum prognozăm că datoria publică neta să va stabiliza la 50% din PIB până în 2023”, spune S&P.
Țările au un calificativ când se împrumută. Acesta variază de la investiție (AAA – BBB- în cadrul S&P – depinde de agenția de rating – Ba1 la Moody’s). Noi suntem cu o treaptă deasupra „subinvestiție”, adică junk sau gunoi. Diferența dintre o țară junk și una recomandată pentru investiții care se împrumută este foarte mare. Diferența asta nu se vede doar la stat. Se vede la fiecare entitate care se împrumută în țara respectivă: fie că este un om care-și ia un credit ipotecar sau este o firmă se împrumută. Se reflectă în preț.
Problema României nu este datoria publică
Mulți economiști spun că problema României nu este acum datoria publică, care e momentan sub 50% din PIB, ci deficitele. Acestea trebuie ajustate. Investitorii se uită pe calcule matematice și nu le pasă cine e la putere. Pentru străini contează dacă țara este solvabilă sau nu.
De precizat că Moody’s a schimbat perspectiva la negativă în aprilie 2020 pentru că autoritățile amânau să ia o decizie în privința majorării pensiilor (cum prevedea legea pensiilor cu 40% – lucru ce se afla chiar în bugetul pe 2020 adoptat de liberali). De precizat că durează între 12-18 luni până ce agenția de rating ia decizia de modificare dacă lucrurile își revin.
S&P luase decizia în decembrie 2019, motivul principal fiind similar: că nu s-a anunțat la vremea aceea o decizie în privința pensiilor. Intenția de majorare a pensiilor cu 14% în loc de 40% a fost anunțată oficial abia în august 2020 prin proiectul de rectificare, iar ulterior s-a materializat.
Bugetul alocat pentru 2021 pentru agențiile de rating este cu 216% mai mare decât cel din 2021 la acest capitol. Practic, în acest an s-au alocat 7,88 milioane lei, transmite hotnews.ro
