Conform unui document oficial care ar urma să fie aprobat de Parlament în octombrie sau noiembrie, guvernul vrea să se împrumute anul viitor cu până la 3,15 miliarde de euro pentru a-şi finanţa deficitul bugetar şi datoriile care ajung la scadenţă. Datoria netă în 2014 ar putea ajunge până la 3,2 miliarde de euro.

De asemenea guvernul intenţionează să se împrumute suplimentar cu 2,8 miliarde de euro în 2013 şi 2014 pentru a interveni pe piaţa obligaţiunilor suverane şi a asigura stabilitatea sectorului bancar.

Analiştii avertizau că Slovenia ar putea deveni al şaselea stat membru al zonei euro care solicită asistenţă financiară deoarece problemele din sistemul bancar afectează situaţia finanţelor publice ale primului stat ex-comunist care a adoptat euro.

În următoarele săptămâni, Slovenia va testa încrederea investitorilor, când va emite primele obligaţiuni suverane din acest an, cu scadenţă pe zece ani şi în valoare de 1,5 miliarde de dolari, după ce în aprilie a amânat o emisiune similară în euro deoarece randamentele au depăşit 5%.

De atunci, randamentele pentru obligaţiunile suverane pe zece ani au urcat şi mai mult, iar vineri au ajuns la 6,17%, conform datelor Reuters, după un nivel record de 7,6% în august.

Guvernul vrea să înfiinţeze o nouă companie de stat care să preia creditele neperformante ale băncilor slovene, care se ridică la aproximativ 6,5 milioane de euro sau 18% din PIB şi o altă agenţie care va gestiona toate activele de stat şi va accelera procesul de privatizare. De asemenea executivul vrea să majoreze vârsta de pensionare, să reformeze piaţa muncii din 2013 dar sindicatele ameninţă că vor cere organizarea unor referendumuri pentru majoritatea reformelor, ceea ce ar putea întârzia aplicarea lor.

Slovenia este primul stat ex-comunist care a adoptat euro, în 2007.

În mai, Slovenia a revizuit bugetul pe 2012 şi a adoptat măsuri de austeritate pentru a stabiliza finanţele publice şi pentru a reduce deficitul. Astfel, guvernul vrea să reducă deficitul la 3,5-4% din PIB în 2012, de la 6,4% din PIB în 2011 şi să ajungă la 3% din PIB în 2013, plafonul stabilit de UE.

Totuşi, Banca centrală a Sloveniei a cerut în mod repetat recapitalizarea sistemului bancar, este dependent de creditele obţinute de la BCE. Michal Dybula, economist la BNP Paribas, în Varşovia, avertizează că Slovenia ar putea fi nevoită să ceară ajutorul UE dacă liderii europeni nu rezolvă repede criza datoriilor.
Sursa: Agerpres