Mihai Eminescu a fost un poet, prozator și jurnalist român. Este considerat de cititorii români și de critica literară drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Din păcate, viața poetului a fost una scurtă. Acesta a murit când avea doar 39 de ani. În 1883, a debutat boala care avea să-i fie fatală, şase ani mai târziu. Diagnosticul pus atunci de medicii de la Sanatoriul doctorului Şuţu, din Bucureşti, a fost „psihoză maniaco-depresivă”. Acest diagnostic se spune că ar fi fost greșit.

Care a fost adevăratul motiv al morții poetului?

De-a lungul timpului, cauzele morții lui a fost un subiect controversat. Cauzele morții lui Eminescu sunt diverse, de la schizofrenie, sifilis, marlpraxis fiind diagnosticat greșit sau infarct. Din cauza faptului că nu există un dosar medical care să arate exact cauza morții s-a ajuns la acest mister. Unii apropiați ai poetului au susținut că poetul a murit după ce a fost lovit cu o piatră în cap de Petre Poenaru, un tenor internat și el în Casa de Sănătate Alexandru Șuțu, de pe strada Plantelor din București. Sora lui Mihai Eminescu, Emilia Hempel, a susținut această teorie.

Diagnosticul de sifilis nu a fost documentat la vremea respectivă. Poetul a primit un tratament greșit care i-a grăbit moartea. Mihai Eminescu a fost tratat cu mercur, iar boala s-a agravat și s-a ajuns la deces. În raportul autopsiei marelui poet nu apar leziunile cerebrale specifice sifilisului. Chiar dacă Eminescu fusese internat pe motiv de boală psihică. Din păcate, tratamentul greșit a dus la moartea poetului. Mai exact, Mihai Eminescu, a suferit un infarct, în jurul orei 4:00, dimineața, pe un pat de fier din spital.

Ultima dorință a lui Mihai Eminescu

Medicul de serviciu din dimineața în care marele poet s-a stins din viață, a povestit că Mihai Eminescu a avut o ultimă dorință. Geniul român și-a dorit doar un banal pahar cu lapte. Doctorul l-a strecurat prin vizeta metalică a încăperii în care se afla poetul. Eminescu era izolat și a murit singur pe un pat metalic, la 4 dimineața, pe 15 iunie 1889. Se pare că marele poet și-a presimțit moartea pentru că i-ar fi șoptit medicului de serviciu care i-a făcut această favoare că este ”năruit”.

Decesul a fost confirmat abia a doua zi, pe 16 iunie, iar formele legale au fost făcute ambiguu fără a preciza exact cauza morții lui Eminescu. La autopsie creierul său a fost lăsat pe marginea unei ferestre, de o asistentă, unde s-a descompus rapid. Așadar, nu a mai putut fi studiat. Poetul ieșean a fost înmormântat două zile mai târziu, pe 18 iunie, în jurul orei 17:00. Sicriul a fost depus în prealabil la biserica Sfântul ”Gheorghe cel Nou” din București.

Update: 15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale în România

Pe 15 ianuarie 2021, România va comemora 171 de ani de la nașterea marelui poet, Mihai Eminescu. Tudor Arghezi spunea “Fiind foarte român, Eminescu e universal”.  În 2011 această zi a fost numită Ziua Culturii Naționale.

Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale. Act normativ ce a întrunit 175 de voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri. Proiectul a fost iniţiat de 50 de deputaţi şi senatori PSD şi de liberalul Mircea Diaconu. El a semnat această iniţiativă.  ”Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române. În genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional.”, au scris inițiatorii. Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie ca fiind Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la 6 decembrie 2010. Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 831 din 13 decembrie 2010.