‘Implementarea Directivelor Europene – respectiv cu preponderenţă a Directivei Ape Uzate – precum şi respectarea principiului recuperării costurilor conform Directivei Cadru Apă, vor implica creşterea calităţii serviciilor de apă, canalizare şi epurare şi – implicit – necesitatea recuperării acestor costuri prin aplicarea unor tarife şi preţuri adecvate pentru serviciile de apă. Analizele de suportabilitate din partea consumatorilor finali a tarifelor serviciilor de apă vor fi realizate la nivelul fiecărei aglomerări umane, astfel încât creşterea acestor tarife să fie acceptabilă’, , a declarat , pentru AGERPRES, Cristian Rusu, expert în analiză economică în cadrul Administraţiei Naţionale ‘Apele Române’,
Potrivit organizatorilor, pe lângă mecanismele de recuperare a costurilor de investiţii (de pildă prin taxe) în servicii publice – în cazul de faţă în sistemul de canalizare şi epurare a apelor uzate – la nivel european este recunoscută nevoia de a integra costurile pentru utilizarea capitalului natural în indicatorii de dezvoltare a unei ţări şi/sau în tranzacţiile de piaţă.
Ca urmare, pe lângă sistemul de taxe publice, există şi abordarea inovatoare oferită de instrumentul numit plăţi pentru servicii de mediu (PES), ce poate rezolva contradicţia aparentă între nevoile de conservare a naturii/protecţia mediului şi cele de dezvoltare. Schemele dezvoltate de WWF în cadrul proiectului ‘Promovarea Plăţilor pentru Serviciile de Mediu şi a schemelor de finanţare durabilă a acestora în Bazinul Dunării’ arată exact cum funcţionează acest instrument şi ce beneficii poate genera, atât pentru mediu, cât şi pentru comunităţi.
‘Agricultura, silvicultura, pescuitul şi chiar turismul pot diminua fluxul unor servicii de mediu de tip suport, furnizare, reglare sau culturale. Prin activităţile noastre excesive, avem un impact asupra calităţii aerului, proceselor de purificare a apei, controlului inundaţiilor şi climatului Pământului. Demonstrând modul în care schemele PES pot funcţiona în realitate, WWF a acumulat o experienţă valoroasă pentru bazinul fluviului Dunărea, în special în România şi Bulgaria, dar şi în alte părţi. De exemplu, studii de fezabilitate realizate în Bulgaria arată că aproximativ 800.000 de tone pe an de deşeuri agricole pot fi folosite pentru a acoperi cererile de energie, dacă sunt transformate în peleţi şi brichete pentru încălzire’, a declarat Maya Todorova, manager de proiect.
În cadrul întâlnirii, au fost oferite informaţii cu privire la modul în care s-a dezvoltat proiectul în Maramureş, pe partea de ecoturism, dar şi despre faptul că s-au făcut paşi importanţi pentru ca această zonă de proiect să fie desemnată oficial destinaţie de ecoturism. Astfel, zona va putea fi încadrată în viitoarea reţea naţională de destinaţii de ecoturism pe care Autoritatea Naţională pentru Turism doreşte să o construiască.
