Președinta Comisie Europene, Ursula von der Leyen, a ținut cel de-al treilea discurs despre Starea Uniunii. În timpul declarațiilor sale, șefa CE a vorbit despre războiului din Ucraina, dar și despre soluții pentru creșterea fără precedent a prețurilor la energie din Europa.

În același timp, aceasta a mai propus și o taxă pe profituri excepționale. Mai exact, în cel de-al treilea discurs al său, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat o propunere legislativă vizând impunerea de taxe pe profiturile excepţionale generate de companiile energetice.

Menționăm faptul că o astfel de propunere vine într-un moment în care UE se confruntă cu o creştere explozivă a preţurilor la gaze şi electricitate care ameninţă economiile şi gospodăriile.

În ceea ce privește sumele încasate, conform acesteia, taxei ar putea pune în jur de 140 de miliarde de euro la dispoziția statelor UE, sumele putând fi folosite pentru sprijinirea familiilor, sau a companiilor aflate în situații foarte dificile.

„În aceste momente, profiturile trebuie împărţite şi direcţionate spre cei care au cea mai mare nevoie”, a precizat von der Leyen la Strasbourg.

Ce beneficii va aduce taxa pe profituri excepționale la nivelul UE?

În același timp, șefa CE a mai adăugat că pentru ca acest plan să devină realitate, este nevoie de aprobarea capitalelor statelor membre UE. Totodată, ea a mai adăugat că acesta se concentrează pe două măsuri.

Una dintre ele este plafonarea veniturilor producătorilor de electricitate care au costuri de producţie reduse precum, iar cea de a doua perceperea unei contribuţii de criză de la companiile din sectorul combustibililor fosili.

Prima măsură se aplică producătorilor de electricitate care nu folosesc gaze naturale, inclusiv furnizărilor de energie din surse regenerabile, care au profitat în mod disproporţionat de preţurile mari din ultimele luni, în timp ce a doua măsură, contribuţia de criză, vizează companiile de combustibili fosili care în prezent fac profituri excesive.

Ursula von der Leyen a mai anunțat și alte măsuri care includ raţionalizarea energiei, ajutoare de stat temporare şi decuplarea preţului la gaze de cel la electricitate.

O reacție în acest sens a venit și de la șeful diplomației UE, care speră să fie luate măsuri cât mai urgente.

„Sunt foarte fericit că s-a decis în sfârşit reformarea sectorului de electricitate, astfel încât preţul gazelor să nu influenţeze preţul pentru toată energia electrică la un anumit moment. Acum trebuie să luăm măsuri urgente”, a declarat pentru EFE şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, după dezbaterea de la Strasbourg.

Menționăm faptul că măsurile propuse în cursul zilei de miercuri, când a avut loc și declarația șefei CE,  urmează să fie analizate şi posibil modificate de statele membre înainte de a intra în vigoare. Miniştrii europeni ai Energiei urmează să aibă o nouă reuniune extraordinară în data de 30 septembrie.

Un plafon de preț pentru gazele importante din Rusia

În ceea ce privește măsurile propuse, printre cele vehiculate înainte de discursul șefei CE se număra şi un plafon de preţ pentru gazele importate din Rusia. Șeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, a subliniat atunci faptul că „este nevoie de unanimitatea statelor membre”.

„Preşedinta nu a venit cu o propunere în acest sens. Ea a vorbit despre acest subiect, dar nu a venit şi cu o propunere oficială, pentru că este conştientă că există unele obstacole politice”, a precizat Borrell.

Totodată, statele membre ale UE sunt destul de reticente cu privire la ideea de a da prea multă putere Comisiei cu privire la politicile lor naţionale în domeniul energetic, chiar dacă au fost deja incluse într-un efort la scara întregului bloc comunitar pentru a face tranziţia la regenerabile pentru un viitor fără emisii de carbon.

În acest sens, Borrell a reamintit că UE şi-a redus deja dependenţa de gazele ruseşti „de la 40% din importuri înainte de război, până la mai puţin de 10% acum”.

Referitor la războiul din Ucraina, discutat în mare parte miercurea trecută, Von der Leyen se așteaptă în continuare la o perioadă extrem de dificilă, atât pentru populație, cât și pentru unele companii.

Războiul din Ucraina va afecta în continuare Europa

„Perioada următoarea nu va fi una uşoară. Atât pentru familiile care au probeleme în a face faţă cheltuielilor cât şi pentru firme care trebuie să ia decizii dificile cu privire la viitorul lor. Să fim bine înţeleşi. Miza este foarte mare, nu doar pentru Ucraina dar şi pentru întreaga Europă şi pentru toată lumea”, a spus von der Leyen.

Totodată, ea a mai adăugat că războiul declanșat de Rusia nu este doar asupra Ucrainei, ci asupra energiei Europei.

„Acesta nu este doar un război declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. Este şi un război asupra energiei noastre, este un război asupra economiei, asupra valorilor noastre, este un război asupra viitorului nostru”, a adăugat von der Leyen.

Menționăm faptul că Ursula von Der Leyen a anunțat că va efectua și o vizită la Kiev. Drept urmare, după discursul din Parlamentul European, von der Leyen a plecat în cea de-a treia vizită în capitala Ucrainei de la debutul invaziei ruseşti.

În ceea ce privește scopul vizitei, șefa CE spunea că vrea să discute cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski despre integrarea Ucrainei pe piaţa unică a UE.

Piaţa unică europeană garantează circulaţia liberă a mărfurilor, capitalurilor, serviciilor şi persoanelor. De asemenea, von der Leyen a propus includerea Ucrainei în zona liberă de roaming europeană pentru utilizatorii de telefoane mobile.

Un nou pachet de Apărare a Democrației

Un alt subiect abordat de șefa CE în discursul său de săptămâna trecută l-a reprezentat situația financiară. Mai exact, aceasta a anunțat că va sprijini solicitările care vizează flexibilizarea regulilor bugetare comunitare.

În același timp, Von der Leyen a mai adăugat și că noile reguli, ale căror detalii vor fi propuse de Comisia Europeană în luna octombrie, ar trebui să permită investiţiile necesare în „tranziţia la o economie digitală şi fără emisii de carbon”, oferind în acelaşi timp statelor membre proprietatea asupra reducerii datoriilor lor publice.

Ursula von der Leyen a Mai vorbit și despre un  pachet de Apărare a Democraţiei care are ca scop protejarea în fața unor ”interferenţe răuvoitoare”. „Nu vom permite cailor troieni ai autocraţiei să ne atace din interior democraţiile”, a spus aceata.

Menționăm că precizările șefei CE vin în condițiile în care, un raport al serviciilor de informaţii americane, cu privire la finanţarea acordată de Rusia partidelor politice din străinătate, a creat agitaţie în Italia, înaintea alegerilor legislative din 25 septembrie.

Raportul arăta că Rusia a susţinut cu peste 300 de milioane de dolari formaţiuni politice, oficiali şi politicieni din peste 20 de ţări, începând din 2014.

„Raportul serviciilor de informaţii americane arată că influenţa Rusiei asupra mediului politic din Occident funcţionează la diferite nivele într-o multitudine de moduri, până la finanţarea unor partide politice”, a spus vicepreşedinta Parlamentului European, italianca Pina Picierno.

Totodată, oficialul italian a mai făcut un apel la „menţinerea vigilenţei deoarece Putin vrea să destabilizeze democraţiile şi lumea liberă, sprijinind în mod direct unele partide politice”.

La rândul său, Sandro Gozi a precizat că este nevoie de un răspuns ferm având în vedere amestecul Rusiei constant în democrațiile Europei.

„Trebuie să răspundem ferm la amestecul constant al Rusiei în democraţiile noastre, deoarece lupta ucrainenilor este şi lupta noastră, iar victoria lor împotriva lui Putin este şi victoria noastră”, a declarat secretarul general al Partidului Democrat European din Italia, Sandro Gozi.

Polonia și Ungaria, în vizorul Comisiei Europene

Situația în care se află Polonia și Ungaria a fost de asemenea adusă în discuție de Ursula von Der Leyen, însă într-un mod mai discret. Mai exact, șefa CE a precizat că „datoria şi cel mai nobil rol al Comisiei este acela de a proteja statul de drept”. „Vreau să vă asigur că vom insista asupra independenţei justiţiei”, a subliniat von der Leyen.

La finalul discursului său, a urmat un val de laude, dar și un val de critici. Deși majoritate liderilor grupurilor parlamentare au salutat propunerile privind depășirea crizei energetice, au fost și păreri contra.

Spre exemplu, Manfred Weber, liderul grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, şi-a exprimat „sprijinul deplin” pentru planurile anunţate de Ursula von der Leyen. Pe de altă parte, oficialul a criticat procedura şi a făcut un apel pentru ca Parlamentul European să fie implicat mai mult în procesul de elaborare a deciziilor.

La rândul lor, socialiştii au criticat și ei lipsa aspectelor sociale în discurs.

O reacție în acest sens a veni ulterior și de la liderul Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European (S&D), Iratxe Garcia Perez. Într-o postare pe contul personal de Twitter acesta a precizat că dimensiune socială a fost neglijată în timpul discuțiilor.

„Am auzit cuvinte frumoase din partea Ursulei von der Leyen, dar dimensiunea socială a fost neglijată”, a scris acesta. La rândul ei, stânga a criticat şi ea discursul.

Mai exact, Martin Schirdewan, copreşedinte al grupului Stângii (GUE/NGL), a declarat pentru DPA că Ursula von der Leyen „a demonstrat în mod clar că nu va pierde titlul de „campioană mondială la anunţuri” în timpul vieţii sale”.

Pe de altă parte, ministrul Infrastructurii din Slovenia, Bojan Kumer, a salutat ultimele măsuri destinate contracarării crizei energetice anunţate de Ursula von der Leyen.

Kumer a declarat la scurt timp, într-un interviu acordat pentru RTV Slovenija că solidaritatea între statele membre UE a fost exprimată în mod clar, „în special pe piaţa de energie”, adăugând că o soluţie europeană este mult mai bună decât 27 de soluţii naţionale diferite.

Reacții dure după discursul ținut de Ursula von der Leyen

În același timp, oficialul din Slovenia a mai salutat și măsurile destinate reducerii preţurilor la electricitate care au fost menţionate de von der Leyen în discursul său de miercuri privind Starea Uniunii. El a mai precizat că propunerile vor fi examinate cu atenţie în zilele următoare. „La prima vedere, se pare că ele includ mai multe soluţii propuse şi de Slovenia”, a adăugat Bojan Kumer.

Și europarlamentarii din Slovenia au apreciat discursul lui von Der Leyen, însă acești consideră că foarte multe subiecte importante nu au fost discutate. Aceștia au făcut refere la măsuri concrete pe termen scurt pentru a ajuta oamenii să depăşească criza economică şi criza energetică.

O reacție în acest sens a venit și de la premierul Nicolae Ciucă. Șeful Executivului a declarat anterior că prin modificările propuse la OUG 27/2022 Guvernul vrea să consolideze şi să extindă măsurile de protecţie a populaţiei şi economiei faţă de creşterile de preţ înregistrate la energie şi gaze naturale.

În același timp, premierul României a mai anunțat și că schema românească de plafonare şi compensare a facturilor va rămâne în vigoare până la 31 martie 2023 şi că suprataxarea vizează întregul lanţ energetic.

Totodată, Nicolae Ciucă mai declara și că autoritățile de la București sunt gata să fie flexibile, în funcție de deciziile care vor fi luate la nivelul Uniunii Europene.