Concluzia reiese din analiza grupului de lucru alcătuit de specialişti din domeniul sănătății din regiunea Lombardiei, care face lumină asupra perioadei de timp pe care ziarul o numește „o lună întunecată”: cea în care s-a declanșat lanțul de infectări și la începutul căreia simptomele prezentate de pacienţi au fost considerate un final de gripă, în timp ce boala se răspândea fără a fi interceptată.

Potrivit Il Corriere, care raportează şi graficele analizei efectuate de grupul de lucru din regiunea Lombardia, este „foarte probabil ca deja la acea vreme (26 ianuarie, un fel de „Ziua 0”), la Milano să fi existat deja primele 46 de cazuri de Covid-19 (din cele 543 din întreaga regiunea Lombardia).

Analiza este cuprinsă într-un grafic care studiază “distribuția curbei de debut a simptomelor pentru cazurile pozitive”.

Tampoanele pentru testarea coronavirusului au înregistrat cazuri de persoane „pozitive” începând cu 21 februarie, moment în care s-a realizat că epidemia a ajuns în Italia.

Dacă privim creșterea progresivă a numărului de persoane infectate, observăm cum curba începe să crească începând chiar cu 21 februarie, ajungând în 28 aprilie la 74.348 de infectați în Lombardia.

Pe măsură ce pacienții „pozitivi” au fost descoperiți și certificați prin testele tampon, aceştia au fost întrebați când au avut primele simptome, iar faptul că tehnicienii din regiunea Lombardiei au stabilit exact în acea zi debutul simptomelor pentru un număr foarte mare de pacienți, comparativ cu următoarele trei săptămâni, este foarte probabil rezultatul unei rotunjiri.

“Pentru toți pacienții certificați pozitivi la Covid 19 la sfârșitul lunii februarie, care şi-au amintit că simptomele bolii au început cu mult înainte, ”această dată ar fi fost identificată drept termenul maxim dincolo de care nu ar fi fost posibil să apară primele simptome”, scrie ziarul.