Rusia a anunțat duminică lansarea primului său satelit de monitorizare a climei arctice. Dezvoltarea economică a Arcticii este unul dintre obiectivele principale ale preşedintelui rus Vladimir Putin. Astfel, o rachetă Soyuz a decolat duminică de la Cosmodromul Baikonur din Kazahstan având la bord primul satelit rusesc de monitorizare a climei arctice, a anunţat agenţia spaţială Roscosmos, informează AFP.

O înregistrare video publicată de agenţia spaţială rusă prezintă lansarea rachetei Soyuz, pe un cer cenuşiu, la ora 6:55 GMT, transportând un satelit Arktika-M. Directorul agenţiei spaţiale, Dmitri Rogozin, a transmis pe Twitter că aceasta a fost o lansare de rutină.

Satelitul va monitoriza clima şi mediul în regiunea Arctica

Sistemul spaţial de supraveghere hidrometeorologică şi climatică “Arktika” este “conceput pentru a monitoriza clima şi mediul în regiunea Arctica”, a indicat Roscosmos, transmite Agerpres.

Acest sistem va necesita cel puţin doi sateliţi pentru a funcţiona corect, conform agenţiei spaţiale. Sateliţii “vor asigura o supraveghere permanentă, în toate condiţiile meteorologice, a suprafeţei Pământului şi a mărilor Oceanului Arctic”, potrivit comunicatului.

Lansarea celui de-al doilea satelit Arktika-M este programată pentru 2023, conform agenţiei ruse de presă RIA Novosti.

Dezvoltarea economică a Arcticii, un continent compus în principal din gheaţă de la Polul Nord, este unul dintre obiectivele principale ale preşedintelui rus Vladimir Putin.

Arctica deţine rezerve enorme de petrol şi gaze, deja disputate în principal de Rusia, Statele Unite, Canada, Danemarca şi Norvegia, în condiţiile în care încălzirea globală accelerează topirea calotei glaciare.

Luna trecută, o echipă de oameni de ştiinţă britanici a constatat că gheaţa dispare din zonele polare într-un ritm ce corespunde “celor mai grave scenarii de încălzire climatică”, în special gheaţa din Oceanul Arctic

Elon Musk, mesaj pentru Vladimir Putin

Elon Musk, antreprenorul universal cu interese care variază de la automobile (Tesla) la construcții (The Boring Company), până la inteligența artificială (Neuralink) și la colonizarea extraterestră (SpaceX), încearcă să deschidă un canal de dialog cu președinția rusă și a transmis un mesaj pe Twitter.

În dimineața zilei de 13 februarie, Elon Musk, cel mai bogat om de pe planetă, a utilizat Twitter pentru a se adresa Kremlinului sau mai bine zis lui Vladimir Putin. Fondatorul Tesla a scris două tweet-uri, la zece minute distanță unul de altul, pentru a-l invita pe președintele rus – al cărui profil oficial a fost etichetat – să poarte o conversație pe rețeaua de socializare a momentului, Clubhouse.

Primul tweet, scris în engleză, a fost urmat de un mesaj în limba rusă (было бы большой честью поговорить с вами) care, tradus, înseamnă “ar fi o mare onoare să vorbesc cu dumneavoastră”; o adevărată diplomație de curtoazie planificată în detaliu.

Diplomația în vremurile Twitter a lovit la țintă: pe 15 februarie, Musk a primit un răspuns de la Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt oficial al președinției ruse, care a definit propunerea “fără îndoială, foarte interesantă”. Explicând că “vrem, în primul rând, să dăm un sens acestui [tweet]”, Peskov a sugerat că Kremlinul așteaptă să primească mai multe detalii: “Trebuie să înțelegem ce vrea să spună, despre ce este oferta, mai întâi avem nevoie să verificăm acest lucru, și apoi vom răspunde”.
În absența unor detalii suplimentare cu privire la natura motivelor lui Musk, pot fi elaborate numai supoziţii bazate pe evenimente recente, precum chestiunea Starlink, și pe interese convergente în sectoare de interes comun, în primul rând spațiul și inteligența artificială, scrie Emanuel Pietrobon, Il Giornale.