PNL se pregătește să dea marea lovitură și să revitalizeze economia. Premierul desemnat Ludovic Orban a prezentat cabinetul de miniștri și programul de guvernare cu care va merge în Parlament pentru a obține votul de învestire. Deși Ministerului Energie a fost desființat, în cadrul Ministerului Economiei a fost înființat un Departament pentru Energie care va gestiona cele mai importante programe din acest sector.

În programului de guvernare, PNL menționează că are ca obiect pe termen scurt listarea Hidroelectrica la bursă, cât și modificarea Legii energiei astfel încât să permită reluarea investițiilor în producția de energie verde.

Mai mult, guvernul Orban vrea să deblocheze investițiile din Marea Neagră și să elimine prevederile nocive pentru sectorul energetic care au venit în urma OUG 114.

Obiective pe termen scurt:

– Pentru realizarea obiectivelor României de asigurare a securității energetice, decarbonare a sectorului și de menținere a competitivității prețurilor la energie, vom adopta măsuri și direcții de politică energetică ce vor fi aplicate în următoarele 12 luni, măsuri ce vor creea premisele ca România să rămână un furnizor de energie electrică în regiune.

– Ținând cont de dezvoltarea rezervelor offshore și onshore de gaze naturale, de continuarea programului nuclear și de potențialul țării în domeniul surselor regenerabile de energie, credem că producția de energie electrică va avea următoarea evoluție în anii care urmează.

– Înființarea unui Departament de Energie în cadrul Mnisterului Economiei care să asigure coordonarea unitară în domeniul energiei.

– În cadrul Departamentului de Energie va funcționa un compartiment distinct, însărcinat cu monitorizarea realizării stocurilor de iarnă, coordonarea din punctul de vedere al Departamentului a acțiunilor specifice de sezon, în așa fel încât iarna să nu pună probleme în alimentarea cu energie electrică și termică, gaze naturale și combustibil a populației.

– Adoptarea Strategiei Energetice și a Planului Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice.

– Eliminarea, după consultarea Comisiei Europene, a prevederilor nocive pentru sectorul energetic generate de OUG 114/2018, eliminare care să permită reluarea investițiilor strategice în Marea Neagră. Această eliminare se va produce după o perioadă de tranziție stabilită în urma unui proces de consultare publică, de preferință în cursul anului 2020.

– Deblocarea investițiilor offshore de gaze naturale din Marea Neagră.

– Încurajarea utilizării gazului natural produs în România la producția de energie electrică și la crearea de produse petrochimice și chimice cu valoare adăugată mare.

– O analiză aprofundată a performanței financiare și manageriale a companiilor de stat din domeniul energetic care să conducă la depolitizarea și reprofesionalizarea acestora.

– Listarea pe piața de capital, în anul 2020, a unui pachet de acțiuni al companiei Hidroelelectrica deținută de stat.

– Definirea consumatorului vulnerabil de energie.

– Modificarea Legii energiei electrice, care să permită reluarea investițiilor în noi capacități de producție de energie electrică din surse cu emisii reduse de gaze ce produc efect de seră.

– Relansarea programului nuclear, cu o participare activă a companiilor locale, dar și din țări partenere ale României.

– Încurajarea reluării producției de uraniu a României împreună cu modernizarea uzinei de la Feldioara și identificarea unor soluții pentru depozitarea pe termen lung a deșeurilor radioactive.

– Încurajarea producției de energie electrică și termică din surse regenerabile de energie, mai ales în zonele în care nu există o congestie a operatorului de transport.

– Inițierea unui program național de îmbunătățire a eficienței energetice în clădirile publice și în industrie, folosind o parte din fondurile structurale alocate României în viitorul exercițiu bugetar al Uniunii Europene.

– Revizuirea modului de organizare a rezervei strategice la carburanți, dar și a obligațiilor de stocare la gaz natural.

– Creșterea performanței și a capacității de stocare pentru depozitele de gaze naturale.

Rezervele de gaze din Marea Neagră se ridică la 200 de miliarde de metri cubi în perimetrele unde au fost efectuate foraje, ceea ce ar însemna ca producţia totală a ţării să se dubleze timp de 20 de ani, a declarat Sorin Gal, director general în cadrul Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM). „Când vor funcţiona la maximum, vor fi 9-10 miliarde de metri cubi de gaze pe an care vor veni din Marea Neagră, timp de 20 de ani, care vor aduce statului român redevenţe de 2,8 miliarde de euro în 20 de ani. (…) Există circa 200 de miliarde de metri cubi rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică perimetrele deţinute de Lukoil, ExxonMobil şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas”, a spus oficialul ANRM. Astfel că, în 2025, România va produce în total aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaze, dacă vor fi dezvoltate toate proiectele din Marea Neagră. În prezent, în România se extrag circa 11 miliarde de metri cubi de gaze pe an, iar consumul naţional este tot în jurul acestei valori.


Te-ar putea interesa și: