România, printre statele europene cu pondere ridicată a energiei regenerabile

Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), un procent de 47,4% din electricitatea netă generată în Uniunea Europeană în anul precedent a provenit din surse de energie regenerabilă, înregistrând o creștere de 2,6 puncte procentuale față de 2023.

În ceea ce privește statele membre UE, cele mai ridicate ponderi ale energiei regenerabile în producția netă de electricitate, între 60% și 80%, au fost înregistrate în Danemarca (în special energie eoliană), Portugalia (în special energie eoliană și hidroelectrică), Croația (în special energie hidroelectrică), Austria, Letonia, Lituania, Suedia și Estonia. Și România sta bine.

România, pe drumul cel bun

Grupul țărilor cu ponderi între 50% și 60% în utilizarea energiei regenerabile include Germania, Spania, Finlanda, Țările de Jos, Grecia, Luxemburg și România. În schimb, cele mai scăzute ponderi au fost înregistrate în Malta (15,1%), Cehia (17,5%) și Cipru (24,1%).

Conform datelor, anul trecut, energia eoliană și energia hidro au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din totalul producției de electricitate din surse regenerabile, având o pondere de 39,1% și, respectiv, 29,9%.

Restul de o treime a provenit din energia solară (22,4%), alte surse de energie regenerabilă (8,1%) și doar 0,5% din energia geotermală.

Am crescut ținta: 38,3%

România și-a revizuit ținta de energie din surse regenerabile, majorând-o de la 36,2% la 38,3% în consumul final brut pentru anul 2030, conform noului proiect al Planului Integrat Energie Schimbări Climatice (PNIESC), elaborat de Ministerul Energiei.

A doua versiune a PNIESC include 89 de politici și măsuri suplimentare ce vizează creșterea ponderii surselor regenerabile de energie (SRE), reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și implementarea unor soluții inovative în toate sectoarele economice. Scenariul „With Additional Measures” (WAM) propus în acest plan preconizează ținte mai ambițioase decât cele stabilite anterior.

Ce obiective are România

Printre obiectivele-cheie se numără:

• Reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră (GES) cu 85% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, și atingerea neutralității climatice înainte de 2045, devansând astfel termenul anterior stabilit pentru anul 2050.
• Până în 2030, România își propune ca 38% din consumul final brut de energie să provină din surse regenerabile, având ca principale motoare energia eoliană, solară și biomasa.

Ținta pentru 2030 este atingerea unei capacități instalate de producere a energiei de 31,3 GW, aproximativ 76% din aceasta provenind din surse regenerabile.

Este planificată, de asemenea, construirea de noi capacități de producție a energiei electrice din surse nucleare și gaze naturale, precum și finalizarea unor investiții în hidrocentrale, ceea ce va transforma România într-o țară exportatoare de energie electrică, cu un nivel anual de exporturi de aproximativ 4,4 TWh.