România înregistrează cel mai mare deficit public din Uniunea Europeană. Eurostat anunță o deteriorare puternică a finanțelor statului
SURSA FOTO: Dreamstime
România a înregistrat cel mai ridicat deficit public din Uniunea Europeană în trimestrul al doilea din 2026, potrivit datelor publicate de Eurostat. Deficitul administrației publice, ajustat sezonier, a ajuns la 9,2% din PIB, comparativ cu 5,5% în primele trei luni ale anului. Evoluția contrastează puternic cu media Uniunii Europene, de 3,5% din PIB, și evidențiază presiunile tot mai mari asupra finanțelor publice românești.
România, pe primul loc în UE la deficitul public în trimestrul al doilea din 2026
România a înregistrat o deteriorare semnificativă a situației finanțelor publice în perioada aprilie–iunie 2026, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene.
Deficitul public ajustat sezonier a ajuns la 9,2% din produsul intern brut, după ce în primul trimestru al anului se situase la 5,5% din PIB.
Astfel, deficitul României a crescut cu 3,7 puncte procentuale într-un singur trimestru, aceasta fiind una dintre cele mai importante deteriorări ale soldului bugetar înregistrate la nivel european în perioada analizată.
Datele plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană în funcție de dimensiunea deficitului public trimestrial ajustat sezonier.
Prin comparație, deficitul mediu al Uniunii Europene a fost de 3,5% din PIB în trimestrul al doilea, în timp ce zona euro a înregistrat un deficit de 3,3%.
Indicatorul Eurostat reflectă situația finanțelor întregii administrații publice și este ajustat pentru eliminarea influențelor sezoniere. El nu trebuie confundat cu deficitul bugetar cumulat de la începutul anului sau cu deficitul anual.
Deficitul României depășește cu mult media europeană
Datele Eurostat arată diferențe importante între situația bugetară a României și cea a celorlalte state membre.
În trimestrul al doilea din 2026, România a raportat un deficit public ajustat sezonier de 9,2% din PIB, fiind urmată de Ungaria, cu 7,2%, și Polonia, cu 5,9%.
Alte state membre au înregistrat deficite mai reduse, dar care au rămas peste media Uniunii Europene.
Belgia a raportat un deficit de 5,3% din PIB, Franța de 5,1%, iar Germania de 4,1%.
Italia a înregistrat un deficit de 3,2% din PIB, iar Spania de 2,2%.
În schimb, unele țări europene au raportat excedente bugetare. Cipru a înregistrat un excedent de 3,3% din PIB, Danemarca de 2,7%, Grecia de 2,2%, iar Irlanda de 1,9%.
Aceste diferențe evidențiază situațiile bugetare distincte ale statelor membre, într-un context în care mai multe guverne europene încearcă să țină sub control cheltuielile publice.
Deficitul public a crescut și la nivelul Uniunii Europene
Deteriorarea finanțelor publice nu a fost limitată la România.
Potrivit Eurostat, deficitul public ajustat sezonier al Uniunii Europene a crescut de la 3,1% din PIB în primul trimestru al anului 2026 la 3,5% în trimestrul al doilea.
În zona euro, deficitul a înregistrat o creștere mai redusă, de la 3,2% la 3,3% din PIB.
Evoluția a fost influențată de raportul dintre veniturile administrațiilor publice, cheltuielile acestora și dimensiunea economiilor.
La nivelul Uniunii Europene, veniturile publice totale au reprezentat 46,3% din PIB în trimestrul al doilea, comparativ cu 46,4% în precedentele trei luni.
În același timp, cheltuielile publice totale au crescut de la 49,6% la 49,8% din PIB.
În termeni absoluți, veniturile publice ajustate sezonier ale statelor membre au avansat cu aproximativ 25 de miliarde de euro față de trimestrul precedent.
Totuși, creșterea acestora a fost depășită de evoluția PIB-ului nominal, ceea ce a determinat reducerea ponderii veniturilor în economie.
Pe partea de cheltuieli, majorarea a fost de aproximativ 42 de miliarde de euro în aceeași perioadă.
Zona euro a înregistrat cheltuieli publice de peste 50% din PIB
În cele 21 de state membre ale zonei euro, veniturile totale ale administrațiilor publice au reprezentat 46,8% din PIB în trimestrul al doilea din 2026.
Nivelul este ușor inferior celui de 46,9% înregistrat în primul trimestru.
Potrivit Eurostat, veniturile publice ajustate sezonier au crescut în termeni absoluți cu aproximativ 21 de miliarde de euro, dar această majorare a fost depășită de creșterea PIB-ului nominal.
În schimb, cheltuielile administrațiilor publice din zona euro au ajuns la 50,1% din PIB, comparativ cu 50% în trimestrul precedent.
În termeni absoluți, cheltuielile au crescut cu aproximativ 28 de miliarde de euro.
Diferența dintre veniturile și cheltuielile publice explică menținerea unui deficit bugetar la nivelul zonei euro, chiar dacă amploarea acestuia este considerabil mai redusă decât cea înregistrată de România.
Eurostat indică un deficit neajustat de 7,8% din PIB pentru România
Pe lângă datele ajustate sezonier, Eurostat a publicat și valorile deficitului public calculate fără eliminarea influențelor sezoniere.
Potrivit acestora, România a înregistrat un deficit de 7,8% din PIB în trimestrul al doilea din 2026.
În aceeași perioadă a anului precedent, deficitul neajustat era de 5,7% din PIB.
Prin urmare, indicatorul s-a deteriorat cu 2,1 puncte procentuale față de trimestrul al doilea din 2025.
Comparativ cu primul trimestru din 2026, când deficitul neajustat a fost de 7,4% din PIB, nivelul a crescut cu 0,4 puncte procentuale.
Diferența dintre deficitul ajustat sezonier, de 9,2%, și cel neajustat, de 7,8%, rezultă din metodologia statistică utilizată pentru a elimina fluctuațiile sezoniere și pentru a permite comparații între trimestre.
Ambele valori se referă la trimestrul al doilea din 2026 și nu reprezintă deficitul anual al României.
Datele Eurostat sunt provizorii
Eurostat precizează că informațiile statistice trimestriale privind finanțele publice pentru primele două trimestre ale anului 2026 au caracter provizoriu.
Calculele sunt realizate potrivit metodologiei Sistemului European de Conturi SEC 2010 și sunt compatibile cu definițiile utilizate în procedura europeană privind deficitul excesiv.
Datele pot fi revizuite ulterior, în funcție de actualizările transmise de autoritățile statistice naționale.
În cazul României, cifrele evidențiază deteriorarea situației finanțelor publice între primul și al doilea trimestru al anului, într-o perioadă în care noul Guvern pregătește rectificarea bugetară și bugetul pentru 2027.
Evoluția deficitului va reprezenta unul dintre principalii indicatori urmăriți în evaluarea măsurilor de consolidare fiscală și a capacității autorităților de a reduce dezechilibrele bugetare.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.