Amintim că, în decembrie, Fitch Ratings a dus ratingul României la un pas de „junk” și a revizuit la negativ perspectiva ratingului României. Asta înseamnă că ratingul României este pe ultima treaptă recomandată investițiilor, iar orice downgrade va duce la o retragere a investitorilor și banilor din țara noastră.

Fitch: Victoria lui Nicușor Dan a redus riscurile pe termen scurt

Fitch arată că, după ani de derapaje fiscale și credibilitate erodată a politicii fiscale, următorul guvern se va confrunta cu provocarea complexă de a întreprinde un proces de consolidare fiscală amplu, multianual, în contextul unor perspective de de creștere modeste și al fragmentării politice interne.

Primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, un centrist independent, pro-UE, l-a învins pe populistul de dreapta George Simion în turul doi al alegerilor prezidențiale din 18 mai. În prezent se poartă discuții între partidele politice pro-UE din România pentru formarea unui nou guvern. Coaliția pro-UE anterioară s-a destrămat la începutul lunii mai, după doar patru luni de mandat, în urma victoriei lui Simion din primul tur.

Victoria lui Dan a redus riscurile pe termen scurt ale unei perioade prelungite de incertitudine politică crescută, potențial însoțită de turbulențe pe piețele financiare. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă eficacitatea politicilor se va îmbunătăți, având în vedere fragmentarea legislativului și polarizarea socială crescută evidențiată de alegerile prezidențiale (Simion, al cărui partid AUR este al doilea ca mărime în parlament, a câștigat primul tur cu o cotă de 41% din voturi).

Deficitul public general (PG) al României a crescut la 9,3% în 2024

Evoluțiile din acest an sunt, în general, în concordanță cu opinia anterioară a Fitch conform căreia incertitudinea politică va rămâne ridicată cel puțin până la reluarea alegerilor prezidențiale după anularea de anul trecut și că prelungirea ciclului electoral va amâna măsurile suplimentare de consolidare fiscală cel puțin până în semestrul al doilea al anului 2025, după cum am remarcat atunci când am confirmat România la «BBB-»/Negativ la 21 februarie.

Noul președinte și viitoarele partide de coaliție au recunoscut amploarea provocărilor fiscale. Rapoartele din mass-media indică faptul că convenirea asupra planurilor de consolidare este o prioritate urgentă în cadrul negocierilor lor de coaliție și că Dan a declarat că o țintă realistă de deficit pentru acest an este de 7,5% din PIB. Planul fiscal-structural pe termen mediu pe șapte ani al României, convenit cu UE, vizează un deficit de 7% din PIB în 2025.

Conform datelor finale, deficitul public general (PG) al României a crescut la 9,3% în 2024, de la 6,6% în 2023. Creșterea de la o estimare inițială de 8,7% a contribuit la creșterea datoriei guvernamentale la 54,8% din PIB anul trecut, de la 48,9% în 2023.

Se așteaptă măsurile de consolidare fiscală

Deficitul bugetar în primele patru luni din 2025 a fost de 56 miliarde lei (2,95% din PIB-ul proiectat pentru 2025), similar cu 57 miliarde lei în aceeași perioadă din 2024. Comisia Europeană preconizează un deficit de 8,6% din PIB în 2025, în condițiile menținerii politicilor actuale.

De asemenea, Comisia presupune o creștere a PIB de 1,4%, în conformitate cu previziunile Fitch. Cu toate acestea, datele economice de la începutul anului – în special lipsa unei creșteri trimestriale a PIB în primul trimestru al anului 25 – sugerează riscuri pentru această previziune, subliniind compromisurile politice implicate în reducerea deficitului.

Intrările de fonduri UE: stimulent direct

Deși guvernul precedent a adoptat la sfârșitul anului trecut unele măsuri fiscale, inclusiv înghețarea salariilor și a pensiilor, rezultatele pentru 2024, mai slabe decât cele preconizate, înseamnă că ar fi necesară o ajustare mai mare decât cea planificată în cadrul programului pe termen mediu pentru a atinge obiectivul de deficit de 7,5%. Măsurile de consolidare fiscală care vor rezulta dintr-un acord de coaliție vor oferi o primă ocazie de a evalua în detaliu modul și viteza cu care următorul guvern intenționează să reducă deficitul în 2025 și 2026.

Intrările de fonduri UE rămân importante ca stimulent direct pentru creșterea pe termen scurt și pentru îmbunătățirea potențialului de creștere. O președinție pro-UE și formarea unui guvern pro-UE durabil ar sprijini intrările de fonduri, însă îndeplinirea cerințelor de condiționalitate ar putea rămâne o provocare dacă nu se îmbunătățește contextul politic al elaborării și punerii în aplicare a politicilor. Comisia nu a impus sancțiuni financiare României în pachetul său de primăvară din 4 iunie, în ciuda deficitului mare pentru 2024, dar acestea rămân posibile.

Următoarea revizuire programată a ratingului suveran al Fitch este prevăzută pentru 15 august. Evaluarea privind impactul probabil al planurilor de consolidare ale viitorului guvern va fi încorporată în previziunile fiscale actualizate, alături de orice modificări ale PIB-ului și ale altor proiecții macroeconomice.