Cheltuielile de la buget au explodat cu 25% în 2025. Veniturile nu mai acoperă gaura din finanțele statului!
Statul român cheltuie în prezent cu 25% mai mult decât în urmă cu un an, iar veniturile bugetare, deși în creștere, nu reușesc să acopere ritmul galopant al cheltuielilor publice. Deficitul bugetar a rămas stabil în primele cinci luni din 2025, însă ecartul dintre veniturile încasate și cheltuielile angajate semnalează o presiune tot mai mare asupra echilibrului fiscal.
O analiză publicată miercuri de analiștii Ziarului Financiar arată că, în prezent, statul cheltuie cu 25% mai mult decât în urmă cu un an, în condițiile în care veniturile bugetare, deși în creștere, nu reușesc să țină pasul cu avansul cheltuielilor publice.
Deficitul se menține la 3,4% din PIB
Deficitul bugetar al României s-a menținut aproape neschimbat după primele cinci luni ale anului, situându-se la 3,4% din PIB, un nivel stabil, dar care continuă să depășească plafonul maxim impus României în cadrul Pactului de Stabilitate al Uniunii Europene. Ziarul Financiar subliniază că, deși deficitul bugetar s-a menținut stabil, depășind însă plafonul maxim stabilit prin Pactul de Stabilitate, această evoluție reflectă o creștere a veniturilor statului care, totuși, nu reușesc să compenseze ritmul accelerat al cheltuielilor.
Conform datelor preliminare, până la sfârșitul lunii mai, statul român a cheltuit 320 de miliarde de lei, în timp ce veniturile bugetare au însumat 256 de miliarde de lei. Veniturile au înregistrat o creștere de 14% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, însă cheltuielile au avansat cu 12% la nivel cumulat.
În luna mai explozia cheltuielilor atinge vârful
Situația devine și mai alarmantă dacă se analizează datele aferente lunii mai. „Cheltuielile statului au explodat”, subliniază analiștii ZF. În această lună, cheltuielile publice au atins pragul de 60 de miliarde de lei, marcând o creștere de 25% față de mai 2024. În același timp, veniturile au crescut cu doar 13%, de la 42 la 48 de miliarde de lei.
Chiar dacă, la nivel anual, deficitul a fost ușor redus — de la 3,41% la 3,4% din PIB — această ajustare marginală este insuficientă într-un context în care ritmul accelerat al cheltuielilor continuă să pună presiune pe stabilitatea bugetară.
Obligațiile europene presează asupra politicii fiscale
România, ca stat membru al Uniunii Europene, are obligația de a menține deficitul sub 3% din PIB și datoria publică sub 60% din PIB. Din 2020, România se află sub incidența procedurii de deficit excesiv, Comisia Europeană stabilind un calendar de ajustare bugetară care vizează readucerea deficitului sub pragul de 3% până cel târziu în anul 2030.
Deși nerespectarea acestor angajamente nu atrage sancțiuni financiare directe — aplicabile doar statelor din zona euro — Bruxelles-ul deține alte pârghii de presiune. „Uniunea Europeană poate exercita presiuni prin limitarea accesului la fonduri europene, inclusiv prin suspendarea plăților pentru proiectele în curs”, avertizează ZF.
