„Doi membri ai reţelei teroriste Stat Islamic ameninţă, într-o înregistrare video, că vor comite atentate la biroul premierului Marii Britanii şi la aeroporturi din Londra. Înregistrarea prezintă doi bărbaţi cu cagule, având accente britanice, care celebrează comiterea atentatelor de la Bruxelles, soldate cu 31 de morţi şi revendicate de reţeaua teroristă Stat Islamic. "Belgia: aeroportul din Bruxelles a explodat. … Heathrow…", afirmă unul dintre terorişti. "Gatwick, Downing Street… înţelegeţi??", afirmă celălalt terorist în înregistrarea video postată pe reţeaua Instagram. Aeroporturile Heathrow şi Gatwick sunt situate la periferia oraşului Londra, iar Downing Street 10 este reşedinţa şi biroul premierului Marii Britanii”, mai citim pe dailymail.co.uk

“Noi arestări în Belgia, în timp ce guvernul recunoaşte paşii greşiţi dinaintea atacurilor”, titrează The Wall Street Journal.

“7 persoane au fost arestate de poliţie joi seară la Bruxelles în cadrul anchetei asupra atentatelor care au făcut cel puţin 31 de morţi marţi în capitala Belgiei, a informat parchetul federal. Trei dintre acestea au fos reţinute "în faţa porţii noastre, la Parchetul Federal", ale cărui birouri se află în centrul Bruxellesului, lângă Palatul de Justiţie, a precizat un purtător de cuvânt. Alte două persoane au fost reţinute în capitala Belgiei, iar o persoană a fost arestată într-o comună de la periferie, Jette. Identitatea celor reţinuţi nu a fost dezvăluită. Cel puţin doi indivizi au fost observaţi de poliţie pe înregistrările camerelor de supraveghere de la aeroport şi metrou alături de cei trei terorişti care s-au aruncat în aer. Aceste personae sunt căutate cu forţe sporite. De asemenea, au fost efectuate percheziţii în comuna Schaerbeek, de unde unul dintre kamikaze a plecat marţi dimineaţă cu taxiul spre aeroport, cu trei valize pline de explozibil. În această localitate nu a avut loc însă nicio arestare.”

“Condamnarea lui Radovan Karadžić scoate le iveală divizarea societăţii”, scrie The Guardian în pagina eletronică.

“Fostul lider politic al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzic, a fost condamnat joi de Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie la 40 de ani de închisoare pentru genocid şi crime împotriva umanităţii în timpul războiului din Bosnia. Radovan Karadzic a fost găsit vinovat de genocid pentru masacrarea a aproape 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani la Srebrenica în iulie 1995, cel mai sângeros masacru comis în Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial. Judecătorul O-Gon Kwon afirmă că "acuzatul a fost vârful de lance al structurilor militare, politice şi guvernamentale" ale sârbilor din Bosnia. Radovan Karadzic, psihiatru de profesie, a fost "în prima linie în dezvoltarea şi crearea ideologiei" sârbilor din Bosnia, în timpul războiului din Bosnia, soldat cu peste 100.000 de morţi şi 2,2 milioane de persoane strămutate din calea luptelor între 1992 şi 1995. În vârstă de 70 de ani, Radovan Karadzic a fost inculpat pentru 11 capete de acuzare, între care genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război, comise în timpul războiului din Bosnia. Numeroase victime, printre care foşti deţinuţi din tabere şi mame de la Srebrenica, s-au deplasat la Haga, precum şi diplomaţi şi jurnalişti veniţi din întreaga lume. Radovan Karadzic este cel mai înalt responsabil judecat de TPIY pentru crime comise în timpul războiului, după moartea în 2006 a fostului preşedinte sârb Slobodan Milosevic în cursul procesului său. El a fost preşedintele entităţii sârbilor din Bosnia, Republika Srpska. Radovan Karadzic a vrut, potrivit judecătorilor, să divizeze Bosnia şi "să îi alunge pe musulmani şi croaţi din teritoriile revendicate de către sârbii din Bosnia. Karadzic va face apel la sentinţa Tribunalului Penal Internaţional, a anunţat avocatul său. Radovan Karadzic "este dezamăgit şi uluit", le-a declarat avocatul jurnaliştilor. "El consideră că a fost condamnat pe baza unor deducţii şi va face apel", a adăugat Robinson."

“Cine a fost fotbalistul Johan Cruyff”, scrie Le Monde.

“Olandezul Johan Cruyff, unul dintre cei mai mari fotbalişti din istorie, a încetat din viaţă la vârsta de 68 de ani din cauza unui cancer, au anunţat apropiaţii săi pe contul său oficial de Twitter. "Pe 24 martie 2016, Johan Cruyff a decedat la Barcelona, înconjurat de familia sa, după o luptă grea împotriva cancerului. Cu mare tristeţe, cerem să fie respectată intimitatea familiei în timpul perioadei de doliu", au scris apropiaţii săi. Triplu câştigător al Balonului de Aur – 1971, 1973, 1974, Johan Cruyff este fost conducător de joc al lui Ajax Amsterdam şi FC Barcelona şi a a fost simbolul "fotbalului total" etalat în anii 70 de naţionala Olandei, cu care a disputat finala Cupei Mondiale 1974. Cu Ajax, el a câştigat de trei ori Cupa Campionilor Europeni, între 1971 şi 1973, ultimele două trofee sub comanda antrenorului român Ştefan Kovacs. Personalităţi ale fotbalului, precum Gary Lineker şi Lothar Matthaeus, dar şi mari cluburi au deplâns joi pe reţelele sociale moartea olandezului Johan Cruyff, unul dintre cei mai mari jucători din istorie. Fostul internaţional argentinian Osvaldo Ardiles a reacţionat: "Johan Cruyff: Un jucător revoluţionar. Cel mai bun jucător olandez din toate timpurile. Talismanul uneia dintre cele mai bune echipe din istorie: Olanda 74. Fotbal total". Ajax Amsterdam, clubul la care Cruyff a fost jucător, apoi antrenor, a salutat memoria celui dispărut cu o fotografie în alb-negru. Într-un scurt comunicat, clubul l-a numit pe Cruyff "cel mai mare jucător al lui Ajax din toate timpurile". Gruparea portugheză Benfica Lisabona a reacţionat de asemenea: "Sportivii mari şi oamenii mari sunt nemuritori. Odihneşte-te în pace, Johan Cruyff". Campioana Italiei, Juventus Torino, a scris: "Un campion uriaş, un mare adversar în acea finală a Cupei Campionilor din 1973. La revedere, Johan, nu te vom uita niciodată". Altă forţă a fotbalului italian, AC Milan, a reacţionat: "Un mare rival pentru AC Milan, un idol şi mentor pentru Marco van Basten: la revedere, Johan Cruyff, ne vei lipsi!"