„Prim-ministrul grec Alexis Tsipras a insistat luni că prioritatea guvernului său reales este să-şi ţină promisiunile în privinţa programului de salvare. Comentariile sale, făcute în faţa parlamentarilor greci vin după ce creditorii europeni i-au cerut lui Tsipras să-şi mențină zelul său în privinţa reformelor în schimbul miliardelor din noul program de salvare, dar și după o promisiune în privinţa unor discuții referitoare la ameliorarea poverii datoriei țării. De altfel, prim-ministrul Alexis Tsipras a lansat un apel răsunător luni seara pentru reducerea datoriei în timp ce guvernul său a prezentat un buget de austeritate pentru 2016 respectând strict obiectivele planului internaţional de salvare, într-un nou spirit de cooperare cu creditorii europeni şi FMI. Proiectul de buget, prezentat de Tsipras în parlament împreună cu programul politic pe patru ani al noului său guvern, proiectează că economia va rămâne în recesiune anul viitor, în scădere cu 1,3%, după o contracţie de 2,3% în 2015, înainte de revenirea la creştere în 2017. Bugetul conţine un total de 6,4 miliarde de euro de măsuri de austeritate în acest an şi anul viitor, din care 4,34 miliarde în 2016. Miniştrii de finanţe din zona euro au fost de acord să discute o restructurare limitată a datoriilor, dar nu o ştergere, dacă Grecia încheie cu succes o primă revizuire a noului program de salvare până la sfârşitul acestui an, ceea ce presupune reforme ale impozitării, pensiilor şi administraţiei publice, mai scrie US News.

„Angajaţii de la Air France au rupt cămăşile directorilor executivi, după ce compania aeriană a tăiat 2900 de locuri de muncă”, scrie The Guardian, în pagina electronică.

“Zeci de angajaţi ai companiei aeriene Air France au pătruns cu forţa în sala unde avea loc o şedinţă la care se discuta planul de restructurare ce va implica şi concedierea a 2.900 de persoane, ei agresând mai mulţi membri ai conducerii, relatează mass-media internaţională. În timp ce directorul executiv al Air France, Frédéric Gagey, a reuşit să fugă la timp din calea protestatarilor, aceştia din urmă şi-au vărsat furia pe alţii rămaşi în sală. Astfel, imaginile difuzate de mass-media îl arată pe directorul operaţiunilor Air France de pe aeroportul Orly, Pierre Plissonnier, cu cămaşa şi haina de la costum sfâşiate şi pe directorul de resurse umane, Xavier Broseta, fără cămaşă, dar cu cravata la gât, amândoi fugind flancaţi de personalul de securitate, care i-a ajutat în final să sară un gard pentru a se refugia. Conducerea companiei a condamnat aceste manifestări şi a anunţat că va înainta o plângere penală. Violenţele au fost condamnate şi de secretarul de stat pentru transporturi, Alain Vidalies, precum şi de premierul Manuel Valls, care s-a declarat scandalizat.”

“Rusia, criticată dur după ce a violat spaţiul aerian al Turciei”, scrie Le Monde.

“Un avion de luptă rusesc a violat spaţiul aerian al Turciei duminică, a declarat un oficial din Ministerul turc de Externe, a doua încălcare a spaţiului aerian turc în ultimele trei zile, fapt ce a determinat Ankara să-l convoace din nou pe ambasadorul Moscovei. Turcia, membru al NATO cu a doua cea mai mare armată a alianţei, a anunţat deja că două avioane de vânătoare F-16 au interceptat sâmbătă un avion rusesc de luptă intrând în spaţiul ei aerian deasupra provinciei din sud Hatay la graniţa cu Siria şi l-au obligat să se retragă. Statele Unite şi aliaţii lor din NATO au denunţat incursiunea Rusiei şi Ankara a ameninţat că va răspunde dacă va fi provocată din nou, deschizând perspectiva unei confruntări directe între inamici din perioada Războiului Rece. Prezenţa în spaţiul aerian sirian a unor avioane ale coaliţiei conduse de SUA şi avioane ruseşti "creează o situaţie plină de pericol", a subliniat luni ONU, ca reacţie la un incident între Rusia şi Turcia. "Vedem acum diferite ţări, diferite coaliţii ce operează în cer deasupra Siriei, aceasta creează o situaţie plină de pericole şi foarte delicată", a declarat purtătorul de cuvânt al ONU Stephane Dujarric. Potrivit Ministerului rus al Apărării, incursiunea de unui avion de vânătoare rusesc în spaţiul aerian turc a durat doar "câteva secunde" şi a fost provocată de vremea rea.”

“Statele Unite consideră că Rusia îi atacă pe rebelii antrenaţi de CIA”, citim în The Wall Street Journal.

“Rusia a vizat grupuri rebele siriene sprijinite de către Agenția Centrală de Informații CIA într-un șir de lovituri aeriene din ultimele zile, fapt care face ca Statele Unite să ajungă la concluzia că Moscova atacă poziţiile miliţiilor anti-Assad în mod intenţionat. Evaluarea, care este răspândită în rândul comandanții de pe teren, a adâncit furia Washington-ului referitoare la Moscovei și a stârnit o dezbatere în cadrul administrației în privinţa modul în care SUA pot veni în ajutorul forțelor sale de proximitate fără să intre mai adânc într-un conflict cu Moscova.”

„Siria: loviturile aeriene ale Rusiei îi unesc pe rebelii sirieni”, citim în publicaţia germană Der Spiegel.

“Aproximativ 40 grupuri ale rebelilor sirieni şi-au unit forţele pentru a forma o alianță împotriva ruşilor. I-au acuzat de "masacrarea civililor din Homs” și amenință cu represalii. "Agresiunea militară rusă" reprezintă un regim de "ocupație deschis", iar toate puterile de ocupație au fost "ținte legitime", se spune în declarație, care a fost sustinute şi de brigăzile rebele moderate și de forțele islamice radicale, cum ar fi Ahrar al-Sham și Armata Islamului. Frontul Nusra nu a semnat declaraţia.” Regimul Assad se simte consolidat în urma intervenției Rusiei – și se pare că planifică o ofensivă la sol.”

“Strategii divergente în privinţa atacurilor aeriene din Siria”, titrează The New York Times.

“Imaginea generală în privinţa loviturilor aeriene executate de ruşi şi americani în Siria oferă puţine îndoieli în privinţa situaţiei divergente a celor două țări. Ambele au declarat că doresc să învingă grupuri teroriste cum ar fi Statul islamic, dar în Siria, definiția dată de Rusia unor grupuri teroriste cuprinde şi aliați ai Statelor Unite. "Bombardarea rebelilor instruiţi de CIA reprezintă o problemă serioasă pentru SUA, care dorește să evite războiul de proximitate cu Rusia, la fel ca în războiul din Afganistan din 1980, dar nu pot suporta, pur și simplu ca partenerii lor să fie ţintele ruşilor în mod repetat", a spus Lila Ghosh, analist al Grupului Soufan, o firmă de consultanță de securitate. "Rușii forţează de fapt SUA să ia în considerare extinderea operaţiunilor de la lovituri împotriva Statului Islamic, la lovituri împotriva rebelilor anti-Assad, ceea ce ar reprezenta o schimbare semnificativă și are repercusiuni masive."