Revenirea rapidă a piețelor financiare după prăbușirea din 2020 stârnește îngrijorări. În martie 2020, a fost înregistrată o prăbușire istorică a piețelor internaționale. Un an mai târziu, indicii înregistrează o creştere record.

În decurs de un an, piețele bursiere au trecut de la crah la niveluri record, cu o viteză care îi îngrijorează pe unii observatori.

Revenirea rapidă a piețelor financiare după prăbușirea din 2020 stârnește îngrijorări. ”A fost o nebunie”

Ziua de 12 martie 2020, ziua imediat următoare declarării pandemiei de către Organizația Mondială a Sănătății, a fost joia neagră a piețelor bursiere: Paris (-12%), Madrid (-14%), Milano (-17%), Londra ( -11%), New York (-10%), toate se prăbușesc, amintind de imagini de la crahul bursier din octombrie 1987.

Piețele sunt greu puse la încercare şi în următoarele zile. Pe 16 martie, indicii americani au scăzut cu peste 12%.

”A fost o nebunie, piața cădea într-un ritm atât de mare încât ni se părea că nu are fund”, își amintește Ipek Ozkardeskaya, analist la Swissquote Bank din Londra.

Și doar un an mai târziu, aceiaşi indici au revenit la nivelurile de dinaintea pandemiei, dacă nu chiar le-au depășit.

”Reacție în masă finanțată exclusiv din datorii”

Încă din iunie, indicele american de tehnologie Nasdaq a început să câștige teren. Între cel mai scăzut nivel din 23 martie 2020 și ultimul său record din 12 februarie 2021, indicele a crescut cu 105%.

Unele acțiuni au cunoscut şi ele salturi uriaşe în 2020: Tesla (+ 743%), Zoom (+ 396%) sau compania americană de biotehnologie Moderna (+ 434%). La Frankfurt, Dax trece de la record la record.

Aceste cifre sunt departe de ce s-a întâmplat în lunga criză care a urmat după toamna anului 2008 și după falimentul Lehman Brothers. De altfel, atunci s-a întâmplat opusul: imobilizarea economiei reale a torpilat în esență piețele.

”Ne-am confruntat cu o criză a ofertei complet nemaipomenită”, își amintește Eric Bourguignon de la Swiss Life AM. Fabrici scoase din funcţiune, frontiere închise, avioane la sol, magazine și restaurante închise: economia globalizată în stare de imobilizare.

”A fost prima dată când am avut o recesiune atât de acută, totală, care era considerată depăşită de multă vreme”, își amintește Vincent Mortier din Amundi, în timp ce pentru Kokou Agbo-Bloua de la Société Générale totul amintea de o ”stare de război”.

De aceea, băncile centrale și guvernele au reacționat atât de repede, potrivit lui Vincent Mortier. O ”reacție în masă a fost finanțată exclusiv din datorii”.

Inflația – călcâiul lui Ahile

Aproximativ 24.000 de miliarde de dolari, bani “noi”, au curs în lume, spune Agbo-Bloua. Spre deliciul piețelor ”care sunt dependente de lichiditate” de mai mulți ani, adaugă Eric Bourguignon.

Bursa s-a confruntat în 2020 „cu ultima lebădă neagră, într-un fel”, un eveniment complet neașteptat, spune JJ Kinahan de la TD Ameritrade din New York. „Faptul că am reușit este complet de neconceput”.

Atât de neconceput, încât Banca pentru decontări internaționale, banca centrală a băncilor centrale, mereu foarte precaută, detectează semne de euforie similare cu cele ale bulei internetului din anii ’90.

Iar apariția investitorilor privați imprevizibili pe piețe nu calmează îngrijorările, după cum s-a văzut din explozia recentă a mișcărilor speculative din jurul lanțului american de magazine de jocuri video GameStop, care i-a adus faţă în faţă pe greii de pe Wall Street și pe micii jucători febrili de pe bursă.

”Punct vulnerabil creat de supra-îndatorare”

”În opinia mea, este extrem de periculos să spunem că sfârșitul crizei sanitare coincide cu sfârșitul crizei financiare”, spune Vincent Mortier, potrivit NAFTEMPORIKI.

”Punctul vulnerabil al acestui echilibru fragil” creat de supra-îndatorare ”este în mod clar inflația”, avertizează Agbo-Bloua de la Société Générale.

În ultimele săptămâni, investitorii au urmărit cu îngrijorare majorarea ratelor dobânzii și prezic creșteri ale prețurilor, ceea ce ar determina băncile centrale să închidă robinetul și să fluiere sfârșitul festinului pe piețe.

”Supra-îndatorare masivă, sectoare de activitate economică epuizate total, o economie pe respiraţie artificială: va fi nevoie de multă abilitate pentru a susține acest sistem pe termen lung”, avertizează Eric Bourguignon.