"În multe cazuri, au fost utilizate imediat cele mai agresive tehnici de interogare, în serie şi fără oprire", precizează raportul.

"Privarea de somn implica ţinerea deţinuţilor în stare de veghe până la 180 de ore, de obicei în picioare sau în poziţii incomode, chiar şi cu mâinile legate deasupra capului", adaugă documentul, precizând că un suspect de terorism a murit de hipotermie după ce a fost ţinut "parţial dezbrăcat" pe o podea de beton.

Conform raportului, alţi deţinuţi au fost legaţi la ochi şi târâţi pe coridoarele penitenciarelor în timp ce erau loviţi cu picioarele şi pumnii de gardieni.

Mulţi deţinuţi supuşi tehnicilor brutale de interogare au suferit halucinaţii, stări paranoice, insomnii ori au avut tendinţa de a se automutila. Abu Zubaydah, unul dintre liderii reţelei teroriste Al-Qaida, a devenit inconştient după ce a fost supus tehnicii simulării înecului, precizează autorii raportului.

Potrivit documentului, elaborat de experţi ai Comisiei de Informaţii din Senatul SUA, "tehnicile de interogare utilizate CIA au fost mai brutale şi mult mai frecvente decât se cunoştea".

Conform The New York Times, programul de interogare aplicat de CIA nu a fost bine gestionat şi nu era monitorizat în mod adecvat. "Persoanele care au încălcat politicile CIA au fost trase foarte rar la răspundere. Agenţia Centrală de Informaţii a restricţionat accesul la informaţii, a refuzat să răspundă solicitărilor referitoare la programul de interogare, furnizând, uneori, informaţii false", notează raportul.

"CIA a indus în eroare membri ai Congresului şi reprezentanţi ai Casei Albe privind eficienţa şi amploarea utilizării tehnicilor dure de interogare", continuă autorii raportului. Conform documentului, cel puţin 26 de suspecţi de terorism au fost deţinuţi în mod ilegal, în contradicţie cu normele americane de încarcerare.

"CIA a oferit ilegal informaţii clasificate jurnaliştilor, exagerând succesul tehnicilor dure de interogare a suspecţilor de terorism, în scopul obţinerii susţinerii opiniei publice", subliniază raportul.

Raportul, care are peste 6.000 de pagini în versiune secretizată, reprezintă rezumatul cel mai detaliat al acestui program secret.

"Programul de detenţie şi interogare al CIA" a fost autorizat în secret de administraţia George W. Bush în 2002, la câteva luni după semnarea de către preşedintele Bush a unui memorandum ce autoriza CIA să ucidă, să captureze şi să interogheze responsabilii de rang înalt ai Al-Qaida din lume.

Încă din 2002 au apărut zvonuri privind folosirea relelelor tratamente sau torturii, mai ales la Bagram, în Afganistan. Organizaţiile neguvernamentale şi congresmenii încep să pună întrebări cu privire la soarta mai multor "deţinuţi fantomă", despre care administraţia americană nu spune nimic. În 2005, presa americană dezvăluie practica zborurilor secrete ale CIA pentru transportarea "deţinuţilor de mare valoare" către închisori secrete unde nu intervine nici chiar FBI. Numeroase ţări, în special europene, permit survolarea spaţiilor lor aeriene de către aceste avioane.

În decembrie 2005, Congresul votează o lege care interzice tratamentele "crude, inumane sau degradante". Polemica privind tortura se amplifică, sunt lansate anchete administrative şi CIA recunoaşte în 2007 că a distrus înregistrările video ale interogatoriilor, provocând un scandal.

În februarie 2008, directorul CIA Michael Hayden recunoaşte că trei deţinuţi au fost supuşi simulării înecului „waterboarding”, dar că CIA nu mai foloseşte această tehnică de aproximativ cinci ani. Cei trei sunt Khaled Sheikh Mohammed, presupusul coordonator al atentatelor din 11 septembrie, Abu Zubeida, primul membru influent al Al-Qaida capturat, şi Abd Rahim Al-Nashiri, un alt resprezentant al reţelei teroriste. Se dezvăluie că Abu Zubeida a fost supus acestei practici de 83 de ori, iar KSM de 183 de ori.

În ianuarie 2009, preşedintele nou ales Barack Obama a promis să respecte convenţia de la Geneva şi şi-a luat angajamentul că administraţia sa nu va folosi tortura în timpul interogării deţinuţilor. El a abolit oficial programul de interogatorii. În aprilie 2009, Executivul dă publicităţii memorandumurile Departamentului Justiţiei din 2002 şi 2005 şi care au justificat recursul la tehnicile de interogare dure.

În martie 2009, Comisia pentru Informaţii din Senat, controlată de democraţi, lansează propria anchetă.