Planul de salvare al industriei auto americane, care includea suma de 14 miliarde dolari sub formă de credit din partea statului, a căzut în Senatul SUA. General Motors, care a anunţat, la sfårşitul lunii trecute, că are nevoie de 4 miliarde de dolari pentru a-şi continua activităţile, ar putea declara falimentul pentru a beneficia de protecţie în faţa creditorilor. Chrysler, un alt producător auto important din SUA, care aştepta ajutor de la stat, a anunţat că va intra în incapacitate de plată a furnizorilor şi a salariilor dacă nu va obţine credite pånă la finele acestei luni. Decizia Senatului SUA a aruncat, la sfårşitul săptămånii trecute, pieţele de capital într-o nouă serie de scăderi, în condiţiile în care adåncirea recesiunii economice globale pare iminentă. În ciuda declaraţiilor unor analişti conform cărora ajutorul din partea statului nu va face decåt să amåne inevitabilul, adică falimentul giganţilor auto americani în absenţa restructurărilor masive, investitorii au reacţionat instinctiv, diminuåndu-şi apetitul la risc. Indicele pieţelor emergente, MSCI Emerging Markets, a ajuns, în 2008, la o depreciere de 56%, semnificativ mai mare decåt scăderea de 45% a indicelui pieţelor dezvoltate, MSCI World Index. Dolarul s-a depreciat aproape instantaneu faţă de principalele valute după aflarea veştii. Faţă de yen, moneda americană a coboråt pånă la 88,53, cea mai redusă cotaţie din august 1995. În raport cu euro, dolarul s-a înscris pe un trend descendent toată săptămåna trecută, consemnånd o depreciere de peste 5,5% pånă la mijlocul ultimei şedinţe de vineri, cånd a depăşit 1,33 dolari pe euro. Conform analiştilor tehnici, în cazul în care dolarul sparge rezistenţa aflată la aproximativ 1,35 dolari pe euro, cursul se poate îndrepta către o rezistenţă de trend major, de 1,48 dolari pe euro. Ştirile economice internaţionale au continuat să fie negative şi săptămåna trecută. Preţurile producătorilor americani au coboråt cu 2,2% în noiembrie, în principal ca urmare a ieftinirii combustibililor. Reducerea preţurilor nu a stopat însă scăderea vånzărilor cu nu mai puţin de 1,8%, ajungåndu-se la a cincea contractare lunară consecutivă. De cealaltă parte a Oceanului, oficialii Băncii Centrale Europene au anunţat că nu sunt dispuşi să mai reducă rata dobånzii de referinţă, de 2,5% după ultima tăiere, în ciuda recesiunii economice cu care se confruntă zona euro. Analiştii însă consideră că o nouă reducere a dobånzii va fi obligatorie în luna ianuarie a anului viitor, măsura fiind necesară în combaterea recesiunii economice.
