Legea salarizării permite ca, de la 1 august, consiliile locale să aprope o nouă grilă de salarizare a personalului instituţiei, în sensul majorării şi armonizării salariilor, în aşa fel încât nicio leafă să nu o depăşească pe cea a viceprimarului, pentru personalul cu funcţii sub acesta, inclusiv cel contractual.

În oraşul Bistriţa, consiliul general al minicipiului a aprobat ieri această nouă grilă care trilează salariul primarului Ovidiu Creţu la aproximativ 9.000 de lei net pe lună (13.050 lei brut). În total, cei 895 de angajaţi ai municipalităţii la care se mai adaugă şi aproximativ 200 de asistenţi personali, vor beneficia, începând de luna viitoare, de salarii majorate cu sume cuprinse între 200 şi 1000 de lei.

Conform hotărârii adoptate de consilierii locali din Bistriţa, cele mai mari creşteri salariale vor fi la nivelul conducerii primăriei municipiului Bistriţa, primarul, cei doi viceprimari, administratorul public şi secretarul municipiului urmând să încaseze sume de peste 10.000 de lei lunar, scrie Mediafax.

Cea mai mare creştere, de aproape trei ori faţă de salarul pe care îl încasează în prezent, se înregistrează în cazul primarului Ovidiu Creţu, care, începând din luna august va avea o indemnizaţie de 13.050 de lei brut faţă de 4.200 cât câştigă în prezent. Purtătorul de cuvânt al instituţiei locale a declarat, pentru Capital, că este o decizie pe care o vor lua toate primăriile. “Nu am făcut altceva decât să respectăm Legea Salarizării”, a explicat Mihai Ruşti, purtătorul de cuvânt al primăriei. Cei doi viceprimari ai municipiului Bistriţa vor avea salarii de 11.600 de lei, iar administratorul public va încasa 10.310 de lei. Salarii peste 10.000 de lei vor avea şi secretarul municipiului – 10.440 de lei, arhitectul şef- 10.295 RON şi directorii executivi, care vor primi lunar 10.150 de lei.

“Până acum primarii câștigau mult mai puțin decât directorii din subordinea lor, ceea ce nu era deloc echitabil. Noua lege a salarizării unitare prevede ca niciun salariu nu îl mai poate depăși pe cel al viceprimarului, respectiv vicepreședintelui de consilii judeţene. Asta în condițiile în care răspunderea cea mai mare intr-o localitate o are primarul, nu subordonații săi. Mai mult, lasă la aprecierea consiliilor locale, respectiv județene să stabilească acest maxim, în funcție de bugetul local pe care știu ca îl au.”, a declarat pentru Capital Cristian Vasilcoiu, purtătorul de cuvânt al Ministerului Muncii