Avand in vedere dispozitiile art. 5 alin. 1 din Legea nr. 4/1991 privind incheierea si ratificarea tratatelor,
in temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia Romaniei,

Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.
Art. 1. – Se ratifica Aranjamentul stand-by dintre Romania si Fondul Monetar International, in valoare de 300 milioane DST, si Memorandumul cu privire la politicile economice si financiare ale Guvernului Romaniei in perioada 2001-2002, convenite prin schimb de scrisori intre Bucuresti si Washington, prin scrisoarea din 17 octombrie 2001 a Ministerului Finantelor Publice si Bancii Nationale a Romaniei si raspunsul din 31 octombrie 2001 al Fondului Monetar International, prezentate in anexele nr. 1 si 2 care fac parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta.
Art. 2. – Echivalentul in lei al sumei de 300 milioane DST se acopera de Banca Nationala a Romaniei si se vireaza, pe masura primirii transelor de credit, in contul Fondului Monetar International deschis la Banca Nationala a Romaniei.
Art. 3. – Rambursarea creditului prevazut la art. 1, plata dobanzilor si a comisioanelor aferente, precum si diferentele in lei rezultate din regularizari se suporta de Banca Nationala a Romaniei.
Art. 4. – (1) Se autorizeaza Guvernul Romaniei, prin Ministerul Finantelor Publice si Banca Nationala a Romaniei, sa introduca, de comun acord cu Fondul Monetar International, amendamente la textul aranjamentului stand-by, ce privesc detalii care nu sunt de natura sa sporeasca obligatiile financiare ale Romaniei fata de Fondul Monetar International.
(2) Guvernul Romaniei va informa periodic Parlamentul in legatura cu aceste amendamente in cadrul raportului privind datoria publica interna si externa a Romaniei.

ANEXA Nr. 1

ROMANIA – ARANJAMENT STAND-BY1)
La prezentul aranjament stand-by2) se anexeaza o scrisoare din partea ministrului finantelor publice si guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei din data de 17 octombrie 2001 (scrisoarea), avand ca anexe Memorandumul cu privire la politicile economice si financiare ale Guvernului Romaniei in perioada 2001-2002 (memorandumul) si Memorandumul tehnic de intelegere (MTI), prin care se solicita un aranjament stand-by din partea Fondului Monetar International (Fondul), si care prevad:
a) obiectivele si politicile pe care autoritatile romane intentioneaza sa le aplice pe perioada acestui aranjament stand-by; si
b) intelegerile dintre Romania si Fond cu privire la analizele care vor fi efectuate asupra progresului inregistrat in realizarea obiectivelor programului si al politicilor si masurilor care vor fi adoptate de autoritatile romane pe perioada ramasa a acestui aranjament stand-by.
Pentru a sustine aceste obiective si politici Fondul acorda acest aranjament stand-by in conformitate cu urmatoarele prevederi:
__________
1) Traducere; aranjamentul stand-by reprezinta raspunsul Fondului Monetar International din data de 31 octombrie 2001.
2) A se vedea Documentul Fondului Monetar International EBS/01/175 din 17 octombrie 2001.

1. Pentru o perioada de 18 luni incepand cu 31 octombrie 2001 Romania va avea dreptul sa efectueze cumparari de la Fond in echivalentul sumei de 300 milioane DST, in conditiile paragrafelor 2, 3, 4 si 5 de mai jos, fara o analiza ulterioara din partea Fondului.
2. a) Cumpararile efectuate in cadrul acestui aranjament stand-by nu vor depasi, fara acordul Fondului, echivalentul a 52 milioane DST pana la 15 februarie 2002, echivalentul a 93,333 milioane DST pana la 15 mai 2002, echivalentul a 134,666 milioane DST pana la 15 august 2002, echivalentul a 175,999 milioane DST pana la 15 noiembrie 2002, echivalentul a 217,332 milioane DST pana la 15 februarie 2003 si echivalentul a 258,665 milioane DST pana la 15 aprilie 2003.
b) Nici una dintre limitele stabilite la lit. a) de mai sus nu se va aplica unor cumparari in cadrul acestui aranjament stand-by care nu ar creste disponibilitatile Fondului in moneda nationala a Romaniei, care fac obiectul rascumpararii peste cota de 25%.
3. Romania nu va efectua cumparari in cadrul acestui aranjament stand-by, care ar creste disponibilitatile Fondului in moneda nationala a Romaniei, care fac obiectul rascumpararii peste cota de 25%:
a) pe parcursul oricarei perioade in care datele de la sfarsitul perioadei precedente arata ca:
(i) plafonul pentru activele interne nete medii ale Bancii Nationale a Romaniei; sau
(ii) nivelul minim al activelor externe nete ale Bancii Nationale a Romaniei; sau
(iii) plafonul privind deficitul bugetului general consolidat; sau
(iv) plafonul privind fondul agregat de salarii al intreprinderilor de stat monitorizate; sau
(v) pragul pentru ratele incasarilor agregate, cumulate ale DISTRIGAZ SUD si DISTRIGAZ NORD; sau
(vi) pragul pentru ratele incasarilor cumulate ale TERMOELECTRICA; sau
(vii) plafonul privind preluarea datoriilor intreprinderilor catre banci la bugetul general consolidat si emiterea de garantii guvernamentale pentru imprumuturile bancare acordate intreprinderilor; sau
(viii) plafonul privind contractarea sau garantarea datoriei externe cu scadenta de un an sau mai mica de un an de catre bugetul general consolidat; sau
(ix) plafonul privind contractarea sau garantarea datoriei externe cu scadenta mai mare de un an de catre bugetul general consolidat; sau
(x) plafonul privind contractarea sau garantarea datoriei externe cu scadenta mai mare de un an si pana la 3 ani de catre bugetul general consolidat,
indicate in tabelul 1 din anexa A la memorandum si in MTI, nu s-au respectat; sau
b) daca:
(i) dupa 31 decembrie 2001 Romania nu va aproba bugetele regiilor autonome si societatilor comerciale cu capital de stat, in conformitate cu obiectivele politicii salariale pentru anul 2002, dupa cum se prevede in paragraful 21 din memorandum; sau
(ii) dupa 28 februarie 2002 Romania nu va anunta o licitatie pentru Banca Comerciala Romana – S.A. (B.C.R.) conform prevederilor paragrafului 30 din memorandum; sau
(iii) dupa 31 decembrie 2002 Romania nu va finaliza privatizarea B.C.R. conform prevederilor paragrafului 30 din memorandum; sau
(iv) conform datelor specificate in tabelul 1 din anexa B la memorandum, Romania nu creste preturile la electricitate la consumatorii finali, pretul de producator pentru energie termica la TERMOELECTRICA si pretul national de referinta la energie termica, astfel cum se arata in respectivul tabel:
c) daca, oricand pe perioada aranjamentului stand-by, bugetul general consolidat acumuleaza orice noi arierate la platile externe, dupa cum se specifica in tabelul 1 din anexa A la memorandum si in MTI; sau
d) dupa 14 februarie 2002, 14 mai 2002, 14 august 2002, 14 noiembrie 2002, 14 februarie 2003 si pana la incheierea analizelor mentionate in paragraful al doilea din scrisoare; sau
e) daca, in orice moment pe parcursul derularii aranjamentului stand-by, Romania:
(i) impune sau intensifica restrictii privind efectuarea platilor si transferurilor aferente tranzactiilor internationale curente; sau
(ii) introduce sau modifica practici valutare multiple; sau
(iii) incheie acorduri de plati bilaterale care contravin art. VIII; sau
(iv) impune sau intensifica restrictii la import pentru motive de balanta de plati.
In situatia in care Romania nu mai poate efectua cumparari in cadrul acestui aranjament stand-by din unul dintre motivele enumerate in prezentul paragraf, acestea pot fi reluate numai dupa noi consultari intre Fond si Romania si dupa incheierea de noi intelegeri cu privire la conditiile in care asemenea cumparari pot fi reluate.
4. Romania nu va efectua cumparari in cadrul acestui aranjament stand-by in perioadele in care: (i) are o obligatie financiara restanta catre Fond sau nu si-a indeplinit o obligatie de rascumparare programata: a) in cazul unei cumparari neconforme cu prevederile Deciziei nr. 7.842-(84/165) din Ghidul privind actiunile corective; sau b) in cazul unei cumparari destinate sustinerii operatiunilor de reducere a datoriei si a serviciului datoriei in baza Deciziei nr. 9.331-(89/167); sau c) in conformitate cu paragrafele 17 si 31 din Decizia nr. 8.955-(88/126) privind facilitatile de finantare compensatorie; sau d) in cazul unei cumparari in baza Deciziei nr. 11.627-(97/123) SRF privind Facilitatea de rezerva suplimentara si liniile de credit contingentate; sau e) in baza paragrafului 1(b) din Decizia nr. 5.703-(78/39) sau a paragrafului 10(a) din Decizia nr. 4.377-(74/114); sau (ii) nu indeplineste obligatiile de plata aferente Fondului Facilitatii de crestere si de reducere a saraciei (PRGF), infiintat prin Decizia nr. 8.759-(87/176) PRGF, sau o plata preconizata catre Fondul PRGF in baza prevederilor apendixului I la Mecanismul Fondului PRGF.r
5. Dreptul Romaniei de a se angaja in tranzactii finantate prin acest aranjament stand-by poate fi suspendat numai in baza solicitarilor primite de Fond dupa: a) declararea oficiala a neeligibilitatii; sau b) decizia Consiliului directorilor executivi de a suspenda tranzactiile, fie cu titlu general, fie pentru a lua in considerare propunerea unui director executiv sau a directorului general pentru suspendarea sau limitarea eligibilitatii Romaniei. Daca decizia oficiala de neeligibilitate sau decizia de a lua in considerare o propunere are la baza prevederile acestui paragraf, cumpararile in cadrul acestui aranjament stand-by vor fi reluate doar dupa ce vor avea loc consultari intre Fond si Romania si dupa ce se vor incheia intelegeri cu privire la conditiile in care asemenea cumparari pot fi reluate.r
6. Cumpararile in cadrul acestui aranjament stand-by vor fi efectuate in monedele altor membri, selectate in conformitate cu politicile si procedurile Fondului, cu exceptia cazului in care Fondul, la cererea Romaniei, este de acord sa puna la dispozitie DST la momentul cumpararii.r
7. Romania va plati un comision pentru acest aranjament stand-by in conformitate cu deciziile Fondului.r
8. a) Romania rascumpara moneda proprie, care rezulta dintr-o cumparare in cadrul acestui aranjament stand-by, in conformitate cu prevederile Statutului si deciziilor Fondului, inclusiv cele referitoare la rascumparari, pe masura ce soldul balantei de plati si situatia rezervelor valutare ale Romaniei se imbunatatesc.r
b) Orice diminuare a sumei in moneda nationala a Romaniei, detinuta de Fond, va reduce sumele supuse rascumpararii in conditiile lit. a) de mai sus, in conformitate cu principiile aplicate de Fond in acest scop la momentul reducerii.r
9. Pe perioada aranjamentului stand-by Romania va pastra stranse consultari cu Fondul. Aceste consultari pot include corespondenta si vizite ale oficialilor Fondului in Romania sau ale reprezentantilor Romaniei la Fond. Romania va pune la dispozitie Fondului, prin rapoarte la intervale sau la date solicitate de Fond, informatiile solicitate de Fond cu privire la progresele facute de Romania pentru atingerea obiectivelor si politicilor economice stabilite in scrisoare si in memorandum.r
10. In conformitate cu paragraful al doilea din scrisoare Romania va consulta Fondul cu privire la adoptarea oricarei masuri ce poate fi adecvata, la initiativa Guvernului sau ori de cate ori directorul general al Fondului solicita consultarea din cauza nerespectarii oricaruia dintre criteriile mentionate la paragraful 3 de mai sus sau daca directorul general considera ca este necesara o consultare cu privire la program. In plus, dupa incheierea perioadei aranjamentului stand-by, atat timp cat Romania are cumparari ramase in transele superioare de credit, Guvernul se va consulta cu Fondul la anumite intervale, la initiativa Guvernului sau la cererea directorului general al Fondului, referitor la politicile Romaniei privind balanta de plati.r
r
t17 octombrie 2001r
r
tDomnului Horst Kohler, director generalr
tFondul Monetar Internationalr
t20431, Washington D.C.r
r
tStimate domnule Kohler,r
r
In ciuda progresului important in stabilizare si reforma din ultimii 2 ani, Romania trebuie inca sa realizeze stabilitatea macroeconomica si sa aduca inflatia la un nivel scazut si stabil. Mai mult, continuam sa ne confruntuam cu o agenda provocatoare in vederea accelerarii procesului de aderare la Uniunea Europeana si va trebui sa abordam slabiciunile structurale din economie pentru a accelera procesul de crestere, care ne va ajuta sa reducem diferenta relativa de dezvoltare fata de Uniunea Europeana. Astfel, am formulat si am inceput sa implementam un program cuprinzator de stabilizare si reforma, care este descris in Memorandumul cu privire la politicile economice si financiare ale Guvernului Romaniei in perioada 2001-2002, anexat. In sprijinul acestui program, in numele Guvernului Romaniei, solicitam prin prezenta scrisoare acordarea unui aranjament stand-by in suma de 300 milioane DST, pentru 18 luni, pe perioada programului: octombrie 2001-martie 2003.r
Suntem hotarati sa indeplinim toate angajamentele asumate prin program si credem ca politicile si masurile descrise in memorandumul anexat sunt suficiente pentru a realiza obiectivele programului, dar suntem gata sa intreprindem masuri suplimentare si sa ajungem la noi intelegeri cu FMI daca este necesar pentru a respecta programul. Guvernul Romaniei va ramane in stransa consultare cu FMI, in conformitate cu politicile acestuia privind astfel de consultari, si ii va furniza toate informatiile solicitate pentru a evalua implementarea programului. Programul va fi analizat de FMI trimestrial pe durata aranjamentului stand-by.r
r
Cu stima,r
r
tMinisterul Finantelor Publice tBanca Nationala a Romanieir
tMihai Nicolae Tanasescu, tMugur Isarescu,r
tministrul finantelor publice tguvernatorr
r
r
r
Anexa nr. 2 r
Memorandumr
cu privire la politicile economice si financiare ale Guvernului Romaniei in perioada 2001-2002r
r
I. Introducerer
1. Acest memorandum stabileste principalele obiective si politici economice si financiare ale Guvernului si Bancii Nationale a Romaniei (B.N.R.) in perioada 2001-2002. Programul descris mai jos reflecta angajamentul nostru ferm de a realiza pe deplin stabilitatea macroeconomica si de a aborda problemele structurale din sectorul bancar si cel al intreprinderilor, in vederea plasarii economiei noastre pe calea unei cresteri rapide si sustenabile si accelerarii procesului de aderare la Uniunea Europeana (UE).r
r
r
II. Cadru generalr
2. Ca rezultat al implementarii programului de stabilizare in anii 1999 si 2000, am imbunatatit intr-o mare masura pozitia noastra externa si am pus bazele pentru revenirea la cresterea pozitiva a productiei in anul 2000, dupa 3 ani de productie in declin. Pe seama competitivitatii intarite, realizata prin combinarea deprecierii cu o restrictionare fiscala in anul 1999, exporturile de bunuri si servicii au crescut cu 24% in termeni de volum in anul 2000, iar produsul intern brut (PIB) real, cu 1,6%, in ciuda declinului mare din productia agricola, datorat secetei. Ponderea deficitului contului curent in PIB s-a imbunatatit in continuare cu aproape 0,4 puncte procentuale in anul 2000, ajungand la un deficit de 3,7%, in timp ce rezervele oficiale au crescut cu aproape 1 miliard USD, ajungand la 3,4 miliarde USD la sfarsitul anului 2000. Aceasta performanta externa imbunatatita a facut ca tara noastra sa reintre pe piata internationala de capital in ultima parte a anului 2000 si a fost, de asemenea, reflectata in imbunatatirea din acest an a ratingului imprumuturilor suverane ale Romaniei.r
3. Productia a crescut puternic in prima jumatate a anului 2001, dar deficitul comercial s-a marit. Exporturile au continuat sa aiba o evolutie buna, dupa cum o demonstreaza cresterea exporturilor de bunuri de aproape 15,5%, in USD, in perioada ianuarie-iulie. Totusi importurile au continuat sa depaseasca ritmul exporturilor, crescand in aceeasi perioada cu 27%, in timp ce deficitul comercial a ajuns la 1.452 milioane USD, comparativ cu 586 milioane USD in aceeasi perioada a anului 2000. In plus fata de factorii tranzitorii legati de seceta, cresterea importurilor reflecta o crestere in cererea interna. In particular, ca urmare a cresterilor mari de salarii din sectorul public in ultima parte a anului 2000 si in prima parte a anului 2001 si a slabirii performantei financiare a intreprinderilor de stat (evidentiata de cresterea mare a arieratelor lor si de utilizarea finantarii prin credite), cererea interna a crescut cu 10% in termeni reali in trimestrul I 2001, un nivel care, daca persista, ar pune in pericol obiectivele noastre de dezinflatie si viabilitate externa. Aceste tendinte au continuat in trimestrul II al anului 2001, desi cu o intensitate ceva mai mica.r
4. In ciuda progresului important in stabilizare si in reforma din ultimii 2 ani, Romania continua sa se confrunte cu o agenda provocatoare pentru accelerarea procesului de aderare la UE. Este necesar sa inregistram progrese suplimentare in realizarea stabilitatii macroeconomice, dat fiind faptul ca rata inflatiei este inca printre cele mai mari din Europa. Mai mult slabiciunile structurale in sectorul larg al intreprinderilor de stat urmeaza sa fie abordate in perioada urmatoare in vederea crearii unei economii de piata eficiente si pe deplin functionale. De asemenea, Romania trebuie inca sa dezvolte investitiile private la un nivel necesar pentru realizarea unei rate de crestere inalte si sustenabile si sa atraga investitiile straine directe, care au ramas modeste in comparatie cu alte economii in tranzitie din regiune.r
r
III. Politici macroeconomice si financiarer
r
A. Strategia de baza si obiectiveler
5. Principalele obiective macroeconomice ale programului nostru pe perioada 2001-2002 sunt: reducerea inflatiei la 22% pana la sfarsitul anului 2002, realizarea unei cresteri a productiei de aproape 5%, limitarea deficitului contului curent la sub 6% din PIB si cresterea rezervelor oficiale la aproape 3 luni de importuri. Politicile macroeconomice pentru atingerea acestor obiective se vor concentra pe o pozitie fiscala de sprijin, o politica salariala prudenta in sectorul bugetar si al intreprinderilor de stat, pe masurile de reducere a cheltuielilor si pierderilor cvasifiscale din sectorul energetic si al altor intreprinderi de stat, inclusiv prin accelerarea privatizarii, si pe o politica monetara restrictiva. Strategia noastra de dezinflatie nu se va sprijini pe amanarea ajustarilor necesare in preturile administrate si vom continua sa evitam orice interventie directa in ceea ce priveste preturile liberalizate.r
6. Principalele noastre obiective macroeconomice pe termen mediu 2001-2005 sunt urmatoarele: desi rezultatul inflatiei in 2000 si in prima parte a anului 2001 a fost mai mare decat cel avut in vedere in Strategia economica pe termen mediu, intentionam sa facem progrese constante pentru a ajunge la o rata a inflatiei de o singura cifra pana in anul 2004 sau cel mai tarziu in 2005. Tinand seama de intrarile substantiale estimate pentru investitiile straine directe si de ajutorul de preaderare primit de la UE, ne asteptam ca deficitul contului curent, dupa ce va atinge aproximativ 6% din PIB in anul 2001, sa se reduca la aproximativ 5% din PIB pana in anul 2005, un nivel care va asigura ca ponderea datoriei noastre externe totale in PIB sa creasca doar moderat, in timp ce ponderea datoriei externe nete in PIB sa inceapa sa scada deja in anul 2002. Ne asteptam ca economia sa creasca in aceasta perioada in medie cu 5-6%, ajutand la reducerea diferentei in nivelul de dezvoltare fata de UE.r
r
B. Politica fiscalar
7. Politica fiscala in anii 2001 si 2002 va sprijini puternic obiectivul de dezinflatie si va ajuta la limitarea deficitului contului curent extern. In lumina unui deficit al contului curent mai mare decat se astepta la inceputul anului 2001 si a unei inflatii intr-o anumita masura mai mare decat cea proiectata, am decis sa restrictionam tinta fiscala pentru 2001 si sa limitam deficitul bugetului general consolidat la 3,5% din PIB. Pentru anul 2002 vom limita deficitul la 3,0% din PIB, in conformitate cu Strategia economica pe termen mediu prezentata la UE si reflectand asteptarile noastre privind cresterea economica de aproape 5%. Mai mult, pentru a imbunatati coordonarea politicilor macroeconomice, am decis sa prezentam Parlamentului bugetul pe anul 2002 inca din luna octombrie 2001. Ne asteptam ca reducerea tintita a deficitului bugetar si masurile de control al cresterii salariale in intreprinderile de stat si de imbunatatire a performantei lor financiare sa limiteze cresterea puternica recenta a cererii interne si sa aiba ca efect o imbunatatire a deficitului contului curent extern in a doua jumatate a anului 2001 si in 2002. Totusi, in caz contrar, suntem gata sa implementam masuri corective, inclusiv restrictionarea in continuare a politicii fiscale, in prima parte a anului 2002, in special in cazul in care mediul extern se degradeaza mai mult decat se estimeaza in prezent.r
8. Se intentioneaza ca urmatoarele masuri suplimentare sa imbunatateasca performanta veniturilor in anul 2001. Am simplificat impozitarea microintreprinderilor prin introducerea unui impozit de 1,5% pe cifra de afaceri de la 1 septembrie 2001. Mai mult am revizuit reglementarile pentru reesalonarea arieratelor fiscale si anularea penalitatilor, in vederea limitarii accesului la aceste facilitati pentru un numar mic de companii in curs de restructurare si am eliminat autoritatea respectiva de la nivelul unitatilor administratiei fiscale teritoriale. In ceea ce priveste reesalonarea arieratelor fiscale care depasesc 500 miliarde lei sau anularea majorarilor de intarziere care depasesc 50 miliarde lei, fiecare caz trebuie sa fie aprobat de Guvern. Pentru a intari disciplina financiara vom limita strict conversia creantelor din contul garantiilor executate in actiuni (datorie contra actiuni) la legi speciale referitoare la pregatirea pentru privatizare a societatilor individuale si vom abroga Ordonanta de urgenta nr. 62/2001, care permitea o aplicare substantial mai mare a acestui instrument (preconditie). In schimb vom analiza optiunea de a vinde creantele in contul garantiilor executate catre sectorul privat. Ordonanta de urgenta nr. 195/2000, care acorda scutiri de la plata T.V.A. si a taxelor vamale pentru anumite importuri ale societatilor de stat, va fi anulata pana la sfarsitul lunii septembrie 2001 (pentru TERMOELECTRICA anularea va intra in vigoare la 1 martie 2002); aceasta va fi o preconditie pentru prezentarea programului in Consiliul directorilor executivi. Vom revizui ordonanta cu privire la impozitarea microintreprinderilor, in vederea eliminarii facilitatilor fiscale distorsionante, pana la sfarsitul anului 2001.r
9. Pentru a asigura ca putem atinge tinta de deficit bugetar in anul 2001 am implementat cateva masuri pe partea cheltuielilor. In primul rand, cheltuielile cumulate ale bugetului de stat la sfarsitul trimestrului III al anului 2001 au fost limitate la 73,0% din cheltuielile anuale totale ale bugetului de stat rectificat. In al doilea rand, am aprobat o ordonanta care a blocat 50% din cheltuielile de capital pe trimestrul IV al anului 2001 (2.580 miliarde lei) pentru bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, care pot fi eliberate doar daca tintele de venituri pentru septembrie si lunile urmatoare au fost indeplinite (a se vedea Memorandumul tehnic de intelegere). In al treilea rand, Guvernul, la propunerea Ministerului Finantelor Publice, poate aproba plafoane de cheltuieli ale bugetului de stat pentru lunile noiembrie si decembrie 2001, care pot fi mai mici decat cele aprobate.r
10. Ramanem ferm angajati sa mentinem cresterea salariilor din sectorul bugetar si a pensiilor, dupa cum a fost aprobata in bugetul initial pe anul 2001. Intentionam in mod ferm sa nu acordam nici o crestere salariala in sectorul bugetar in anul 2001 in plus fata de ceea ce a fost stipulat in Ordonanta de urgenta nr. 33/2001. Premiul anual, care urmeaza sa fie platit in luna ianuarie 2002, va fi limitat la echivalentul unui salariu lunar din anul 2001. Luand in considerare necesitatea de a consolida fondul de pensii, ne angajam sa nu depasim cresterea programata a pensiilor din luna decembrie.r
11. Bugetul pe anul 2002 se va baza pe venituri estimate ale bugetului general consolidat de 458,3 mii miliarde lei, pe o tinta de deficit al bugetului general consolidat de 43,2 mii miliarde lei, implicand un plafon de cheltuieli de 501,5 mii miliarde lei. Pentru a realiza aceasta tinta de deficit, in legea bugetului pe anul 2002 vom include posibilitatea ca Guvernul sa aprobe plafoane de cheltuieli lunare pentru bugetul de stat in a doua jumatate a anului, care pot fi mai mici decat cheltuielile din buget, daca este necesar. Prezentarea bugetului pe anul 2002 la Parlament, astfel cum a fost convenit cu reprezentantii FMI, va fi o preconditie pentru prezentarea programului in Consiliul directorilor executivi al FMI. In plus adoptarea de catre Parlament a bugetului pe anul 2002, in concordanta cu acest program, va fi o conditie pentru finalizarea primei analize a programului.r
12. Politica fiscala in anul 2002 se va concentra pe reducerea contributiilor salariale, eliminarea facilitatilor fiscale distorsionante si modernizarea sistemului de impozite.r
• Pentru a compensa cresterea cotelor contributiilor la asigurarile sociale, determinata de noua lege a pensiilor, vom elimina contributia salariala de 2% (utilizata anterior pentru finantarea Fondului special pentru invatamant) si vom reduce cu 1 punct procentual contributia salariala pentru fostul fond special de solidaritate cu persoanele cu handicap, care a fost deja incorporat in bugetul de stat.r
• Ne angajam sa aprobam o noua lege a impozitului pe profit pana la sfarsitul anului 2001, care va unifica reglementarile existente in anumite legi si va elimina facilitatile fiscale distorsionante (intre altele, prin inlocuirea reducerilor si exceptarilor de la impozitul pe profit, prevazute in Legea nr. 133/1999, si a reducerii impozitului pe profit, prevazuta in Legea nr. 189/2001, cu deducerea unei cote de 20% din valoarea investitiei). Mai mult, ne angajam ferm sa nu introducem scutiri fiscale sau alte noi facilitati fiscale discretionare. Noua lege a impozitului pe profit va creste, de asemenea, in mod gradual, cota de impozit pe profit aferenta activitatilor de export, extrem de redusa, catre cota standard, cu o prima ajustare de la 5% la 6% in anul 2002.r
• Vom elimina scutirile de T.V.A. si de taxe vamale pentru materiile prime importate de intreprinderile mici si mijlocii, prevazute de Legea nr. 133/1999, pana la sfarsitul lunii decembrie 2001. De acum inainte toate exceptarile de taxe vamale vor fi in mod exclusiv reglementate prin tariful vamal si vor fi uniforme pentru toti agentii economici.r
• Noua lege a T.V.A., care va intra in vigoare la 1 ianuarie 2002, va reduce substantial numarul scutirilor si articolelor pentru care se aplica cota zero de T.V.A. si va elimina legatura automata dintre scutirea de taxe vamale si scutirea de T.V.A., cu exceptia bunurilor si serviciilor importate de sectorul bugetar si pentru programe de sanatate si alte programe sociale. In acelasi timp noua lege va asigura cadrul institutional necesar pentru reducerea intarzierilor in rambursarile T.V.A. la nu mai mult de 30 de zile. Ca o masura tranzitorie vom introduce un sistem uniform de amanare a platii T.V.A. pentru bunurile de investitii, care va inlocui scutirile si exceptarile de T.V.A. pentru bunurile de investitii prevazute de anumite legi.r
• Noua lege a accizelor, prevazuta sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2002, va codifica impozitarea prin accize si va creste cotele in mod gradual catre standardele UE.r
• Datorita angajamentelor importante privind cheltuielile, va trebui sa amanam reforma impozitului pe venit (inclusiv reducerea cotelor de impozitare si modificarea transelor de venituri) si o posibila reducere in cotele de T.V.A. pana in anii 2003-2004.r
• Pentru a consolida administratia fiscala vom creste cu 500 numarul inspectorilor fiscali in anul 2002.r
• Pentru a intari performanta veniturilor la fondurile de asigurari sociale vom integra departamentele de control financiar ale fondului de pensii si Fondului pentru plata ajutorului de somaj pana la sfarsitul lunii decembrie 2001. Mai mult, vom aproba si vom implementa pana la data de 1 noiembrie 2001 un ordin comun emis de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si Ministerul Finantelor Publice, stabilind echipe comune de control pentru colectarea veniturilor fondului de pensii si Fondului pentru plata ajutorului de somaj. Mai mult, vom aproba pana la sfarsitul lunii martie 2002 un program pentru optimizarea organizarii colectarii si controlului veniturilor fondului de pensii, Fondului pentru plata ajutorului de somaj si Fondului de asigurari de sanatate. Acest sistem va intra in vigoare pana la sfarsitul anului 2002.r
13. Suntem in proces de finalizare a partii de cheltuieli din bugetul pe anul 2002. Am decis deja sa mentinem salariile medii din sectorul bugetar constante in termeni reali in anul 2002. Pentru acest scop vom aproba, inainte de sfarsitul anului 2001, un act normativ care sa prevada programul de crestere a salariilor din sectorul bugetar in anul 2002, pe baza cresterii prognozate a indicelui preturilor de consum. Nu vom distribui tichete de masa angajatilor din institutii publice finantate integral sau pe baza de subventii de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale. In urma reducerii substantiale a numarului de salariati din sectorul civil al bugetului de stat pe anul 2001, avem in vedere reducerea personalului din sectorul bugetar cu cel putin 6.150 angajati. Pentru a imbunatati stimularea societatilor private, precum si a celor de stat sa devina mai competitive, vom continua politica de reducere graduala a subventiilor de la bugetul general consolidat, prin limitarea cresterii acestora in anul 2002 la 11,6% in termeni nominali. Reformele din sectorul energiei termice ne vor permite sa reducem subventiile de la bugetele locale in termeni reali si, concomitent, sumele respective defalcate din impozitul pe venit de la bugetul de stat la bugetele locale.r
14. Pentru a imbunatati sistemul de protectie sociala, in contextul restructurarii economiei, vom implementa un nou set de politici pentru a promova stabilitatea sociala si a reduce saracia. Un instrument de sprijin in functie de posibilitatile financiare (venitul minim garantat) va intra in efectivitate la data de 1 ianuarie 2002 pentru cele mai sarace categorii ale populatiei Romaniei, finantarea necesara fiind asigurata prin sume defalcate din impozitul pe venit de la bugetul de stat la autoritatile locale. Cum noul program va inlocui partial programele existente, cheltuielile suplimentare nu vor depasi 0,4% din PIB in anul 2002. In acelasi timp va intra in vigoare si noua lege cu privire la prevenirea si lupta impotriva marginalizarii sociale, care intareste responsabilitatile institutiilor implicate in asigurarea ajutoarelor si serviciilor sociale. Eforturile de a reduce somajul se vor concentra pe constrangeri salariale si politici de masuri active pe piata fortei de munca. In ceea ce priveste ajutorul pentru copii, in urma dublarii alocatiei de stat pentru copii in luna noiembrie 2000, aceasta alocatie va creste cu 15% in luna ianuarie 2002 si cu 20% in luna iulie 2002, in acelasi timp fiind incorporata in impozitul pe venitul global incepand cu data de 1 ianuarie 2002. Cresterile alocatiei de stat pentru copii ne permit sa pastram alocatia suplimentara pentru copii neschimbata in termeni nominali.r
15. Ne angajam sa recorelam pensiile pensionarilor cu limita de varsta si vechime completa in munca si urmasilor lor, care s-au pensionat inainte de anul 1999. Recorelarea va fi implementata in 6 etape in perioada 2002-2004, prima etapa avand loc la 1 ianuarie 2002. In vederea asigurarii unei cresteri tangibile pentru pensionarii cu cele mai mici drepturi de pensii cat de curand posibil, distributia in timp a sumelor destinate recorelarii va fi concentrata in prima parte a perioadei pentru pensiile mici si in ultima parte a perioadei pentru pensiile mai mari, pensiile peste 3 puncte procentuale nebeneficiind de recorelare. Luand in considerare resursele financiare substantiale necesare pentru recorelare, precum si deficitul mare al fondului de pensii, recorelarea pensiilor poate fi realizata doar prin limitarea indexarii generale a pensiilor la 85% din inflatia prognozata in 2002, 88% in 2003 si 90% in 2004, in timp ce pensiile agricultorilor vor beneficia de indexare totala. Aceasta ne va permite sa limitam cresterea cheltuielilor totale cu pensiile din bugetul asigurarilor sociale de stat la 7,3% in termeni reali in anul 2002 si sa o mentinem la un nivel prudential in anii urmatori. Mai mult, pentru a restabili sustenabilitatea sistemului public de pensii, ne angajam sa implementam reforme suplimentare care vor intari criteriile de eligibilitate pentru drepturile de pensii si sa implementam in mod strict criteriile pentru pensiile de invaliditate. Pentru a limita cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat de alta natura decat plata pensiilor ne angajam sa intarim mecanismele de control in domeniul emiterii certificatelor medicale si platii concediilor medicale.r
16. Vom implementa o serie de masuri pentru a consolida transparenta fiscala si a limita cheltuielile extrabugetare. Toate veniturile din privatizare si din recuperarea creditelor neperformante, de la Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (A.P.A.P.S.) sau alti ordonatori principali de credite si, respectiv, de la Agentia de Valorificare a Activelor Bancare (A.V.A.B.), vor fi transferate la trezorerie pentru rascumpararea datoriei publice, cu exceptia sumelor necesare pentru acoperirea costurilor operationale ale celor doua agentii si a costurilor legate direct de privatizare ale respectivelor ministere. Mai mult, vom inceta imediat utilizarea de catre A.P.A.P.S. a veniturilor din privatizare in calitate de garantie colaterala pentru imprumuturile intreprinderilor de stat. Utilizarea veniturilor din privatizare, rezultate din vanzarea fermelor de stat, de catre Fondul extrabugetar pentru dezvoltarea agriculturii romanesti, aflat in subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, pentru acordarea de subventii, va inceta la sfarsitul lunii decembrie 2002, iar fondul va fi incorporat in bugetul de stat. Vom stabili un registru cu imprumuturile externe ale autoritatilor locale, care va completa sistemul nostru de monitorizare pentru datoria interna si externa publica si public garantata (preconditie). Plafonul global pentru garantiile guvernamentale interne, astfel cum este stabilit in tabelul VII din anexa C, va fi un criteriu de performanta cantitativa in cadrul programului. Pentru a aborda problema arieriatelor de la bugetul de stat si bugetele locale, precum si de la bugetele fondurilor speciale, am stabilit un sistem de raportare trimestriala incepand cu sfarsitul lunii iunie 2001 si am aprobat o ordonanta pentru a reduce arieratele spitalelor care detin cea mai mare pondere in totalul arieratelor sectorului bugetar.r
17. Vom finanta deficitul bugetar pe anul 2002 printr-o combinatie echilibrata de finantare interna si externa. Vom limita finantarea externa neta a bugetului la 1,8% din PIB in anul 2002, comparativ cu 2,4% din PIB in anul 2001, care ne va ajuta sa limitam cresterea datoriei externe contractate si garantate de stat si sa evitam presiunea nesustenabila de crestere pe cursul de schimb.r
r
C. Deficitele cvasifiscale in sectorul energetic si al altor intreprinderi de statr
18. Suntem constienti ca performanta intreprinderilor de stat din sectorul energetic este cruciala pentru imbunatatirea disciplinei financiare de ansamblu in sectorul public si pentru realizarea unei reduceri a deficitului cvasifiscal. Ca o prima etapa am crescut pretul la electricitate cu 15% din 11 iulie, pretul de productie al energiei termice pentru TERMOELECTRICA cu 50% din 17 iulie, pretul energiei termice la utilizatorul final (pretul national de referinta) cu 57% din 9 august si pretul gazelor naturale pentru consumatorii casnici cu 90% din 10 august. Mai mult, am permis autoritatilor locale sa creasca pretul energiei termice la utilizatorul final peste nivelul pretului national de referinta, care va crea posibilitatea pentru o reducere in continuare in subventia totala. Pentru a diminua impactul acestor ajustari de preturi asupra familiilor cu venituri reduse am consolidat sistemul transferurilor directionate, in functie de venituri, catre familiile sarace in cadrul noii scheme a venitului minim garantat.r
19. Vor fi necesare totusi si alte etape in vederea cresterii preturilor la electricitate si energie termica la nivelul recuperarii costurilor, eliminarii pierderilor datorate incasarilor slabe si aducerii preturilor gazelor naturale la nivelul paritatii de import. In mod specific:r
• Dupa cum s-a convenit in stransa cooperare cu Banca Mondiala, vom ajusta preturile la electricitate si energie termica dupa cum urmeaza: (i) pretul electricitatii la utilizatorul final va creste cu 3,6% la inceputul fiecarei luni in perioada octombrie 2001-martie 2002 (cresterea din octombrie este o preconditie); din 1 aprilie 2002 vom implementa o alta ajustare, corespunzatoare unei cresteri a pretului de producator al societatii TERMOELECTRICA la 40 USD/MWh; (ii) pretul de producator al energiei termice la TERMOELECTRICA va creste la 15 USD/gigacalorie (Gcal) din 1 octombrie 2001 (preconditie), va fi mentinut la acest nivel in USD prin ajustari suplimentare la 1 ianuarie si 1 aprilie 2002 si va fi majorat mai departe la echivalentul a 20 USD/Gcal de la 1 iulie 2002; (iii) pretul national de referinta pentru energia termica va fi majorat la echivalentul a 20 USD/Gcal din 1 iulie 2002. Intre timp pretul va fi ajustat la 1 ianuarie si 1 aprilie pentru a-l mentine la nivelul actual de 15,4 USD/Gcal. Ajustarile de pret la electricitate si energie termica vor fi criterii de performanta structurala.r
• Referitor la gazele naturale, la inceputul fiecarui trimestru, incepand cu 1 octombrie 2001, vom ajusta pretul uniform la utilizatorul final, astfel incat sa il pastram la nivelul de 82,5 USD/mie mA