Chiar dacă lumea reușește să atingă cel mai ambițios obiectiv climatic de 1,5C, ghețarii ar putea pierde un sfert din masa lor totală până în 2100, ceea ce ar crește nivelul global al mării cu 90 mm. În prezent, lumea nu este pe cale să atingă 1,5C. Cercetarea constată că promisiunile țărilor făcute la summitul privind clima COP26 din 2021, care ar putea duce la o încălzire de 2,7C, ar provoca „deglacierea aproape completă a unor regiuni întregi”, inclusiv Europa Centrală, vestul Americii de Nord și Noua Zeelandă.

Dacă încălzirea globală ajunge la 4C, 83% din ghețarii lumii ar putea dispărea, adaugă studiul. Pe lângă faptul că furnizează cea mai mare parte a apei dulci din lume, ghețarii susțin ecosisteme unice și sunt considerați sacri în multe părți ale lumii.

Cercetarea, publicată în revista Science, este prima care examinează soarta probabilă a tuturor celor 215.000 de ghețari din lume folosind modele de înaltă rezoluție. Într-un interviu acordat publicației Carbon Brief, un glaciolog de renume care nu a fost implicat în acest studiu a descris concluziile „care dau de gândit” ca fiind „cea mai cuprinzătoare și mai riguroasă analiză a tendințelor viitoare ale ghețarilor de până acum”.

Ghețarii, divinități care dispar

Ghețarii sunt râuri de gheață care se deplasează lent și care joacă un rol esențial în aprovizionarea cu apă dulce a aproape tuturor regiunilor lumii. Pentru multe comunități, din Anzii peruani până în Himalaya nepaleză, ghețarii sunt, de asemenea, considerați ca fiind casa și manifestările fizice ale zeilor – având o semnificație care depășește cu mult valoarea materială.

Schimbările climatice provocate de om cauzează deja un declin generalizat al ghețarilor, iar rata pierderilor s-a accelerat în ultimele două decenii. Noua cercetare folosește modele avansate pentru a proiecta schimbările care vor avea loc în toți cei 215.000 de ghețari de pe Pământ din 2015 până în 2100, în cadrul unei game largi de scenarii – de la un viitor în care încălzirea globală este menținută cu succes la 1,5C până la o lume în care temperaturile vor atinge 4C.

Rezultatele arată că, în cazul în care încălzirea se menține la 1,5C, 49% dintre ghețari ar putea dispărea în întregime până în 2100 – „cel puțin jumătate” din aceste pierderi având loc înainte de 2050. De asemenea, se preconizează că ghețarii vor pierde un sfert din masa lor, ceea ce va duce la creșterea nivelului mării cu 90 mm.

La 4C, 83% din ghețari ar putea dispărea. La acest nivel de încălzire, se estimează că ghețarii vor pierde 41% din masa lor, ceea ce ar duce la creșterea nivelului mării cu 154 mm.

Pierderea de masă a fost legată de creșterea temperaturii

Autorul principal al studiului, Dr. David Rounce, profesor asistent la Universitatea Carnegie Mellon din Pittsburgh, Pennsylvania, a precizat că ”o constatare cheie a fost că pierderea de masă a fost legată liniar de creșterea temperaturii și, prin urmare, orice reducere a creșterii temperaturii va reduce considerabil pierderea de masă a ghețarilor și contribuția acestora la creșterea nivelului mării.”

Graficele de mai jos, extrase din studiu, ilustrează schimbările preconizate (de sus în jos) în ceea ce privește masa totală a ghețarilor, suprafața, numărul de ghețari rămași (%), creșterea nivelului mării ca urmare a topirii ghețarilor (în mm de echivalent al creșterii nivelului mării) și rata medie de schimbare a masei pe suprafață din 2015 până în 2100, în funcție de o serie de scenarii de temperatură (ilustrate cu linii colorate).

Aceste scenarii privind temperaturile sunt derivate din „căi socio-economice comune” pentru modul în care societatea, demografia și economia globală s-ar putea schimba în acest secol. (Proiecțiile sunt grupate pe baza creșterilor medii ale temperaturii globale până la sfârșitul secolului XXI, în comparație cu nivelurile preindustriale.

Graficul ilustrează modul în care procentul de ghețari rămași pe Pământ este posibil să scadă rapid în acest secol, indiferent de scenariul de temperatură, dar se preconizează că va deveni mult mai grav până în a doua jumătate a secolului în cazul unei încălziri de 3-4C, în comparație cu 1,5-2C.

Cele mai mari pierderi de masă se vor înregistra în regiunile cu ghețari

Harta de mai jos, preluată tot din studiu, ilustrează care sunt regiunile cu ghețari care vor înregistra cele mai mari pierderi de masă și vor contribui cel mai mult la creșterea nivelului mării între 2015 și 2100.

Pe hartă, discurile ilustrează pierderile de masă în 2100 în diferite scenarii de temperatură (1,5C-4C), în timp ce numărul reprezintă contribuția ghețarului la creșterea nivelului mării (în mm) în cadrul unui scenariu 2C.

Harta ilustrează faptul că, până la sfârșitul secolului, Alaska va fi cel mai mare contributor la creșterea globală a nivelului mării din cauza ghețarilor. În mod colectiv, Alaska, periferia Groenlandei, Antarctica și nordul și sudul Canadei arctice vor fi responsabile pentru 60-65% din creșterea nivelului mării din cauza ghețarilor până în 2100, adaugă studiul.

Cercetarea notează că, în Munții Înalți din Asia – o regiune care furnizează apă pentru cel puțin 800 de milioane de oameni, momentul în care va avea loc pierderea maximă de masă a ghețarilor este posibil să varieze, atingând un maxim în Asia de sud-est în jurul anilor 2025-30, în Asia centrală în jurul anilor 2035-55 și în Asia de sud-vest în jurul anilor 2050-75.

Proiecțiile privind topirea ghețarilor și creșterea nivelului mării rezultată în acest secol sunt considerabil mai mari decât estimările anterioare, notează autorii. De exemplu, ei notează că proiecțiile lor privind pierderea de masă a ghețarilor în scenariile cu emisii scăzute și ridicate sunt cu 4-8% mai mari decât estimările anterioare.

Rounce spune că acest lucru se datorează probabil mai multor factori, inclusiv faptul că echipa s-a folosit de un studiu din 2021 care a detaliat accelerarea pierderii de masă a ghețarilor observată la nivel global în ultimele două decenii, scrie Carbon Brief.