Octavian Radu spune că și-a asumat un rol de consultant al afacerilor și nu unul de manager, că nu mai este implicat în luarea deciziilor de zi cu zi la RTC. „Am creat pentru fiecare divizie o structură cu CEO și consiliu de administrație, în care nici măcar nu am intrat, pentru că aș domina discuțiile“, explică el. Până la finalul anului este posibil ca una dintre diviziile Sistec (soluții și servicii IT), Proffice (distribuție de birotică) sau Flaro (producător birotică și papetărie) să fie listată la bursă. Celelalte cinci, pe măsură ce vor fi pregătite, aceasta fiind modalitatea prin care antreprenorul vrea ca businessurile sale să fie gata pentru perioada de creștere.
Profit operațional de nouă milioane euro
Iar revenirea economiei va avea loc mai repede decât își imaginează mulți, crede el. „Anul 2012 ar putea să ne aducă la nivelul anului 2007, pentru ca în 2013-2014 să revenim complet“, spune Octavian Radu. Optimismul său vine după ce afacerile grupului au scăzut la mai puțin de jumătate față de anii 2007-2008. „În cel mai bun an, grupul făcea un rulaj de 250 de milioane de euro, acum facem puțin peste 100, însemnând că avem o medie pe divizie de 10-15 milioane de euro. Potențialul lor, după ieșirea din criză, este dublu, iar pe termen lung, de 100 milioane fiecare“, spune el. Și după ce în utimii doi ani a avut pierderi de 20 de milioane de euro, și-a schimbat atitudinea în ceea ce privește cifrele pe care le citește primele la final de an. „Înainte mă uitam la profitul brut, acum mă uit la EBITDA (profitul operațional – n. red). În vremuri normale, vrei să vezi ceva în buzunar, în vremurile astea vrei să îți plătești dobânzile și datoriile“, spune el. Așa că, pentru 2011, estimează un profit operațional de opt-nouă milioane de euro, cu mult sub nivelul celor 15-20 de milioane euro obținute în 2007-2008.
Scăderea afacerilor, adaugă el, a fost aceeași pentru toată lumea, indiferent de profil. Ca exemplu, alege două branduri din propriul său grup. „Și Diverta, și Debenhams au scăzut în același ritm, deși sunt domenii total diferite: gama de produse Debenhams e stabilită la Londra, cea de la Diverta, la București; la fel și designul magazinelor, iar directorii se întâlnesc doar de două ori pe an“, arată el. În acest caz, de ce la Diverta a fost nevoie de procedura insolvenței, iar la Debenhams nu? „La Diverta avem sute de furnizori, la Debenhams avem unul singur. Ca să negociezi și să restructurezi cu un furnizor nu ai nevoie de insolvență. Și aici am schimbat condiții și termene de plată, am făcut o restructurare. Librăriile au ajuns în această situație din cauza magazinului de pe bulevardul Magheru din București. Dacă nu scăpam de Magheru, Diverta nu mai exista astăzi. Proprietarii spațiului, Bluehouse Capital, nu au vrut să renegocieze chiria, care era de circa două milioane de euro pe an“. El mai spune că toți developerii au fost de acord cu reducerea chiriei, dar cei de la Bluehouse Capital au fost singurii care nu au înțeles că lucrurile s-au schimbat.

Răzbunarea, dacă se poate spune așa, este că, în opinia sa, „nu există alt retailer care să intre în acel spațiu mai bine decât Diverta. Hainele nu vor avea succes acolo, oamenii preferă să meargă la mall“. Conform Casei de Insolvență Transilvania, lanțul de librării și-a redus costurile cu 35% pe parcursul anului trecut, încheind 2010 cu o cifră de afaceri de 21 de milioane de euro. Iar celor care susțin, uneori, că o reorganizare judiciară este, practic, „o țeapă legală“ le răspunde tranșant: „Insolvența este o mare durere pentru un antreprenor, nu este un act de bucurie și plăcere. Pierzi controlul firmei, riști falimentul. Nu este o plăcere, este o realitate. Din păcate, la noi, nu se folosește destul de mult instituția insolvenței“.
Și completează că este atât de obișnuit cu închiderea magazinelor, încât a ajuns să vadă deschiderea Debenhams de la Budapesta ca pe o mare excepție. „Dacă mi-ai da acum un milion de euro, n-aș ști ce să fac cu el“, spune el. Așa că, deși a vândut mai multe afaceri în cariera sa de antreprenor, acum nu ar vinde nimic, indiferent de preț. „Aș vinde oricare din firme, nu sunt atașat sentimental, dacă aș avea un plan de cheltuire a banilor. Dacă am un plan pentru 50 de milioane de euro, vând, dar dacă îmi oferi 200 și nu am niciun plan, nu vând“, concluzionează el.
10 milioane de euro este rulajul magazinelor Debenhams. Rețeaua a fost extinsă, de săptămâna trecută, cu un magazin de 2.000 mp, deschis la Budapesta
Ne-au crescut vânzările cu 30%-50% peste tot unde s-au deschis magazine H&M. Cine a mers la ei a intrat și în celelalte magazine din mall.
Octavian Radu, RTC Holding