Alina Chan, biolog molecular la Broad Institute of MIT și la Harvard, a început să facă unele dintre cele mai controversate cercetări asupra coronavirusului. Ea a studiat SARS-CoV-1, care s-a răspândit la oameni în 2003 și este strâns legat de virusul mai nou.

Ceea ce i s-a părut uimitor lui Chan a fost că noul coronavirus, SARS-CoV-2, nu trebuia să se adapteze pentru a se răspândi, așa cum a făcut SARS-CoV-1, și nu-și putea da seama de ce.

Chan a inclus și câteva scenarii care ar putea explica acest lucru, inclusiv posibilitatea ca un virus care nu a fost modificat genetic să fie crescut într-un laborator și scăpat accidental.

Chan a susținut niciodată că scurgerea de laborator ar fi singura explicație pentru pandemie, dar este una care merita luată în considerare. Ea a explicat cîteva din aceste lucruri într-un interviu pentru Slate.com.

Ceea ce e izbitor, când compari SARS-CoV-1 cu SARS-CoV-2, este această perioadă de adaptare rapidă a mutației la gazdă care se poate observa la SARS-CoV-1, nu și noul virus, spune Alina Chan. Dovezile genetice și epidemiologice nu indicau că piața este sursa virusului.

În Wuhan, spune Chan, au existat primele versiuni ale virusului care nu păreau să treacă prin piață. Ci doar să preceadă sau să fie în paralel cu piața. „Vreau să fie foarte clar că eu încă mai cred că comerțul cu animale sălbatice este un scenariu plauzibil.

Dar cred că este esențial să avem o investigație reală, pentru a vedea dacă acest virus ar fi putut proveni dintr-un laborator sau din comerțul cu animale sălbatice”, spune aceasta.

Chan onsideră că întrebarea care încă nu și-a găsit răspuns este „care a fost conducta pentru ca un virus SARS-CoV-2 să ajungă din China de Sud până în China centrală, unde se află Wuhan”. „Această filiație de viruși poate fi găsită doar la peste 1000 kilometri în sud.

Iar Wuhan nu este un loc cu milioane de viruși care stau în lilieci. Însă există unii cercetători care ar merge literalmente în peșteri, ar aduna virusul și l-ar aduce înapoi la laborator”, explică Chan.

Ea spune că mulți cercetători chinez au intrat în mod obișnuit, în ultimul deceniu, în aceste peșteri, pentru a aduna liliecui. Uneori sunt îmbrăcați în costume speciale de protcție, alteori nu.

„Cel mai interesant pentru mine a fost că s-a spu că acum China prototipează primul program global de colectare a virusurilor. Deci, unde este prototipul? Unde este această colecție de viruși?

Problema siguranței este importantă, dar e important să rețineți că laboratoarele din întreaga lume au probleme de siguranță. Și nu este clar câte astfel de accidente au loc pe an”, subliniază biologul.

Alina Chan mai spune că astfel de programe de „vânătoare de viruși” sunt răspândite peste tot, în special în țările în curs de dezvoltare. Pentru ele se alocă sute de milioane de dolari.

„Grupuri de oameni de știință trag din acești bani. Există un factor de descurajare pentru ca ei să pledeze pentru o investigație asupra originilor, deoarece ar putea schimba percepția muncii lor. Dintr-una considerată ca salvatoare de vieți și de prevenire a pandemiilor, la una care poate duce la pierderi de vieți și la alte pandemii”, afirmă Alina Chan.