Anul trecut, a fost deschisă procedura de insolvenţă pentru 23.665 de companii, cu 10% mai multe decât în 2011. ‘Sustenabilitatea companiilor a fost erodată din cauza efectelor crizei financiare din ultimii trei ani, a constrângerilor ridicate de finanţare şi a deteriorării disciplinei de plată la nivelul întregii economii. Prin urmare, companiile prezintă un grad de vulnerabilitate mai ridicat din punctul de vedere al expunerii la socurile interne sau externe şi al presiunii pentru creşterea lichidităţilor’, se arată în studiul Coface. Impactul crizei economice a fost puternic resimţit în ţările din Europa Centrală. Numărul insolvenţelor s-a majorat cu 3,5% în 2012, iar principalele responsabile pentru această involuţie au fost Bulgaria şi Croaţia, ambele prezentând o creştere dramatică anul trecut.

Singurele evoluţii pozitive au fost înregistrate de Estonia şi Letonia, deşi întreaga regiune a fost caracterizată de o tendinţă ascendentă în ultimii ani din punctul de vedere al companiilor insolvente. Comparativ cu 2009 (anul de criză, după prăbuşirea Lehman Brothers Holdings), în 2012 insolvenţele au crescut cu 38,7%.

Potrivit studiului Coface, cel mai afectat sector în 2012 a fost cel al construcţiilor. Companiile au avut de suferit din cauza programelor de austeritate şi a lipsei investiţiilor în locuinţele private. Cu probleme similare s-au confruntat şi industria manufacturieră, comerţul cu amănuntul şi comerţul cu ridicata şi distribuţie. Acesta din urma experimentează efectele negative ale ratelor ridicate ale şomajului şi scăderea cheltuielilor gospodăriilor.

La polul opus, telecomunicaţiile, educaţia şi sănătatea au fost cele mai puţin afectate sectoare, înregistrând cele mai mici rate ale insolvenţelor în 2012.

Coface precizează că datele despre companiile insolvente nu pot fi comparate în totalitate din cauza legislaţiei diferite pentru fiecare ţară în parte. Unele dintre acestea, cum ar fi statele baltice, au o lege a insolvenţei similară standardelor europene, în timp ce altele, cum ar fi Bulgaria sau Ucraina, au în continuare nevoie de reforme.

Ţările cu probleme în 2012 au fost Bulgaria, Croaţia şi Slovenia, urmate îndeaproape de Polonia. În Bulgaria, 1.339 de companii au intrat insolvenţă în 2012, comparativ cu 390 în 2011, implicând o creştere de 243%. Pârghii financiare şi operaţionale ridicate, cheltuieli financiare mari, volatilitatea preţurilor materiei prime şi lichiditatea scăzută au fost principalele motive pentru situaţia din Bulgaria în 2012.

Mai mult decât atât, Bulgaria încă se luptă cu proceduri ineficiente pentru insolvenţele în curs. Comparativ cu 2011, rata insolvenţelor aproape s-a triplat, iar pentru 2013 şi 2014, se estimează o creştere şi mai puternică.

În Croaţia, numărul companiilor insolvente a crescut în mod dramatic cu aproape 175% în 2012, ceea ce înseamnă că rata insolvenţelor s-a triplat la 2,43% în 2012 (de la 0,88% în 2011). Principalele motive sunt mediul de afaceri într-o schimbare permanentă, căruia companiile nu îi pot face faţă, lipsa strategiilor guvernamentale, pieţele interne slab dezvoltate şi preţurile încă necompetitive pentru pieţele externe.

Economia croată rămâne în recesiune, blocată în criza care a început în 2009. Situaţia deficitară din zona euro şi-a pus amprenta în scăderea exporturilor şi incertitudinea implicării băncilor străine în economia naţională.

În Slovenia au fost deschise procedurile de insolvenţă pentru 980 de companii în 2012. Comparativ cu 2011, această cifră a crescut cu 39,2%, ceea ce duce la o rată a insolvenţelor de 0,65%. Principalele confruntări sunt caracterizate de proceduri de lungă durată (poate dura până la 10 ani sau mai mult ca falimentele să ia sfârşit) cu dividende foarte scăzute în rândul creditorilor, mai ales când activele sunt îngreunate de ipoteci. PIB-ul Sloveniei a scăzut cu 2,3%, principalele cauze fiind stagnarea exporturilor şi reducerea consumului intern.

Economia Poloniei încă se remarcă prin creşterea constantă a principalilor indicatori macroeconomici, dar o atenuare a acesteia devine din ce în ce mai vizibilă. Rata insolvenţelor este în continuare cea mai bună din regiunea CEE (0,04%), dar numărul falimentelor a crescut cu 21,3% în anul precedent. Rezultatul din 2012 deţine cea mai mare valoare din ultimii 8 ani şi este cu 113% mai mare decât în 2008. Chiar şi în 2009, la apogeul crizei, au fost cu 25% mai puţine falimente decât în 2012. Sectorul construcţiilor este principalul responsabil de aceste rezultate, deoarece a constituit 25% din numărul total de falimente, urmat îndeaproape de comerţul cu amănuntul şi distribuţie.

De asemenea, în Republica Cehă, Slovenia şi Lituania, numărul companiilor insolvente a crescut considerabil.

Cele mai bune rezultate au fost înregistrate de Letonia, Estonia şi Ucraina.

Letonia, care a fost cea mai afectată ţară din regiune din cauza crizei, s-a confruntat cu o creştere foarte mare a insolvenţelor în 2009, dar a început să se stabilizeze în 2010. De atunci numărul insolvenţelor este într-o continuă scădere, în 2012 marcând o scădere de 3,6%. În acelaşi timp, Letonia a înregistrat cea mai mare rată de creştere din Europa atât în 2011, cât şi în 2012.

În Estonia, numărul companiilor insolvente a scăzut cu 5,62%, punctând astfel o medie a ratei insolvenţelor de 0,74%.

Ucraina are cu 30% mai puţine insolvenţe în 2012 decât în 2011, echivalentul unei rate a insolvenţelor de 0,08%. Cu toate acestea, ţara trebuie să se lupte cu proceduri ale insolvenţelor în curs extrem de ineficiente, cu rate foarte mici de recuperare economică într-o perioadă lungă. În 2012, Banca Mondială clasează Ucraina pe locul 157 (158 în 2011), printre 185 de state cu o rată foarte mică a insolvenţelor, în timp ce media regională (Europa de Est şi Asia Centrală) ocupă locul 80. Astfel, procedurile de insolvenţă în curs din Ucraina sunt de aproape două ori mai puţin eficiente, comparativ cu nivelul de referinţă al mediei regionale.

Serbia a înregistrat o scădere a insolvenţelor cu 43,8%. Dar acest lucru se datorează doar acţiunilor guvernamentale: aplicarea automată a falimentului (care a provocat o mulţime de eliminări din Registrul Agenţilor Economici în 2010 şi 2011) a fost suspendată în 2012. În realitate, Serbia se confruntă cu problema unei extinderi nerealiste generate în perioada dinaintea crizei, în prezent înregistrând o rată foarte mare a insolvenţelor de 7,93% în 2012.

Pentru 2013, Coface estimează înrăutăţirea situaţiei. Insolvenţele vor creşte în majoritatea ţărilor din regiunea CEE. Un exemplu est , Polonia unde, in 2013 sunt aşteptate efectele crizei globale. Acestea îşi vor face simţită prezenţa într-o măsură mult mai mare, înregistrând un nivel mai ridicat de insolvenţe.

De asemenea, în Bulgaria, unde insolvenţa aproape s-a triplat în 2011-2012, este aşteptată o nouă creştere; iar în ţări precum Ungaria, o creştere a numărului de proceduri de insolvenţă în 2013 nu poate fi exclusă.

Perspectivele de creştere se identifică foarte puţin în regiunea ţărilor CEE, dar Letonia este unul dintre exemplele în care dezvoltarea viitoare a economiei se presupune a fi în mare parte, pozitivă.

‘Este evident că numărul insolvenţelor va creşte în 2013 şi în special vom regăsi insolvenţe ale companiilor medii şi mari, astfel că nici măcar numărul lor nu mai este relevant, ci ordinul de mărime şi impactul în economie. Zona central est-europeană suferă de la începutul anului 2013 prin prisma evoluţiei insolvenţelor şi numărului de incidente de plată, astfel că este nevoie mai mult ca oricând ca firmele să caute soluţii de management al riscului de credit şi să-şi protejeze business-ul pentru a putea supravieţui într-un context european din ce în ce mai nesigur. Prognozele noastre în privinţa riscului de credit este că acesta s-a înrăutăţit în 2013 şi această perspectivă se va menţine şi în perioada următoare’, a declarat Constantin Coman, country manager, Coface România. AGERPRES