Nu toti romanii vor in Uniunea Europeana

Termenul fixat de partea romana: 15 noiembrie a.c. In principal, aceste modificari vizau depolitizarea Consiliului Concurentei si inzestrarea cu autonomia necesara controlului ajutoarelor de stat, de la acordare la utilizare. Angajamentul s-a materializat intr-un proiect de lege care modifica esential vechiul act normativ. Proiectul a ajuns in Parlament, unde se afla si in acest moment, iar toate datele conduc la concluzia ca termenul propus nu va fi respectat. Parlamentarii au alte prioritati,

Termenul fixat de partea romana: 15 noiembrie a.c. In principal, aceste modificari vizau depolitizarea Consiliului Concurentei si inzestrarea cu autonomia necesara controlului ajutoarelor de stat, de la acordare la utilizare. Angajamentul s-a materializat intr-un proiect de lege care modifica esential vechiul act normativ. Proiectul a ajuns in Parlament, unde se afla si in acest moment, iar toate datele conduc la concluzia ca termenul propus nu va fi respectat. Parlamentarii au alte prioritati, se pregatesc sa dezbata bugetul pe anul 2004. In plus, Comisia Economica din cadrul Senatului inca mai primeste amendamente la proiectul Legii Concurentei. „Sunt cauze obiective care contribuie la intarzierea luarii in discutie a proiectului”, afirma Doru Laurian Badulescu, presedintele Comisiei Economice „si daca exista ingrijorarea ca nu va fi respectat termenul, responsabilitatea revine zonei guvernamentale, care inca ne mai trimite diverse modificari ale legii”. 15 euro de caciula pentru ajutoarele de statSituatia este nevinovata, ar putea suna un comentariu neavizat. Au mai intarziat si altele, chiar zac de ani de zile in Parlament si lumea nu se darama. Ba se darama. De depolitizarea Consiliului Concurentei depinde inchiderea capitolului de negociere Concurenta. Inchiderea acestuia conditioneaza finalizarea negocierilor de aderare in 2004. „Suntem presati de timp, avem de demonstrat Comisiei Europene nu numai ca legea exista, dar ca si functioneaza, ca avem un Consiliu al Concurentei format din persoane independente din punct de vedere politic, capabile sa reziste presiunilor”, spune Vasile Puscas, ministru al integrarii europene. Noile criterii de numire ale membrilor Consiliului Concurentei tulbura ape adanci. Acum sunt propusi de partidele politice, in viitor vor fi numiti conform unei grile de competente greu de penetrat de interesele de partid. Este o schimbare deloc pe placul politicului, daca se au in vedere urmatoarele: Consiliul Concurentei aproba ajutoarele de stat, ajutoare care in mare masura au contribuit la gigantica suma a arieratelor din economie de 154.641 miliarde lei. Reesalonarea datoriilor catre bugetul public, aministiile fiscale, scutirile de penalitati, facilitatile fiscale, toate inseamna bani de la stat, adica taxe si impozite din ce in ce mai mari. Conform unei estimari neoficiale, fiecare roman cotizeaza lunar cu 15 euro in beneficiul intreprinderilor de stat si private care primesc ajutoare de stat. Pagubei personale i se adauga cea a pietei. Cata vreme unora li se iarta datoriile sau li se creeaza avantaje preferentiale, in timp ce majoritatea firmelor isi platesc la timp factura catre buget nici nu poate fi vorba de economie de piata functionala. In Romania ultimilor 13 ani, majoritatea subventiilor sau facilitatilor au fost acordate, la presiunile politicienilor, clientelei din teritoriu. Aceasta, la randul ei, a fost atenta cu fonduri si voturi in campaniile electorale sau cu avantaje materiale. Este un cerc vicios greu de distrus, iar oalele sparte le-ar putea plati milioanele de romani care strang cureaua sa intre in UE.
Afacerile vecinilor
· Bursa din Varsovia ar putea primi o grea lovitura prin intrarea in vigoare, de la 1 ianuarie 2004, a impozitului pe castigurile obtinute in urma speculatiilor bursiere. Seimul polonez a aprobat legea impozitarii castiguri de capital, stabilind pentru cei ce realizeaza profituri in urma tranzactiilor bursiere obligatia de a ceda fiscului 19% din sumele castigate. Ecourile in mediul de afaceri sunt negative, cu atat mai mult cu cat reprezentantii celor mai importante societati de valori mobiliare au incercat, inaintea instituirii impozitului, sa obtina amanarea intrarii sale in vigoare cu cel putin sase luni de zile. Ei au nevoie de timp pentru adaptarea la schimbare a sistemelor informatice. In plus, considera ca putinii investitori de pe piata bursiera vor fi descurajati in a mai cumpara actiuni.
· Guvernele statelor din centrul si estul Europei prevad mutatii importante in structura investitiilor straine directe in regiune. In urmatorii doi ani turismul si telecomunicatiile vor absorbi cea mai mare parte a capitalului strain, urmate indeaproape de agricultura, industria petroliera, cea farmaceutica si chimica. Pierd teren, fata de perioada 2001-2002, tehnologia informatiei, echipamentul industrial, textilele, incaltamintea, imbracamintea, industria alimentara si a bauturilor alcoolice.
· Supermarketurile din Slovenia vand mai ales produse alimentare autohtone. Clientii prefera, in proportie de 79% alimentele din productia interna, 53% din ei sunt convinsi ca acestea sunt de buna calitate si contin ingrediente naturale. Pentru restul de 26%, alimentele made in Slovenia sunt cele mai bune. Amatorii de importuri reprezinta doar 12% din cumparatori. Pentru producatori, ca si pentru guvern, nationalismul slovenilor la capitolul mancare este de bun augur, cu atat mai mult cu cat exista temeri ca aderarea la Uniunea Europeana ar putea insemna disparitia producatorilor locali, sufocati de importurile occidentale.
· LG Electronics a investit 13 milioane de dolari intr-o fabrica ultramoderna de televizoare, localizata in Polonia. Sud-coreenii si-au afirmat intentia ca in urmatorii doi ani sa suplimenteze investitia cu inca 37 de milioane de dolari. Ei isi conditioneaza insa planurile de afaceri de facilitatile fiscale pe care guvernul polonez a promis ca le acorda concernului LG Electronics, dar care deocamdata sunt in stadiu de negociere.