Dacă problema Greciei s-a rezolvat cât de cât prin acordarea unui ajutor financiar consistent, Europa se află acum în faţa unor noi probleme. Deşi este destul de impropriu spus „noi”, pentru că Spania şi Irlanda îngrijorau de mult timp, totuşi acestea intraseră la un moment dat într-un con de umbră. Acum, au ieşit la suprafaţă. În cazul în care liderii de la Bruxelles vor întârzia să ia decizii coerente, aşa cum au făcut cu Grecia, problema Spaniei ar putea avea consecinţe mai mari asupra echilibrului UE.

Criza financiară din Irlanda a fost declanşată de prăbuşirea pieţei imobiliare, după un „boom” speculativ de 10 ani.

Costurile tot mai mari cu salvarea băncilor au determinat Standard & Poor’s să reducă ratingul Irlandei luna trecută, iar costurile de împrumut ale statului au crescut.

Guvernul a recapitalizat sistemul bancar local cu circa 33 miliarde euro din 2009 până acum. Anglo Irish ar putea avea nevoie de capital suplimentar de 6,4 miliarde euro, alte cinci miliarde euro fiind rezervate băncii în cazul unor pierderi neaşteptate, a anunţat guvernul. Irish Nationwide Building Society ar putea avea nevoie de alte 2,7 miliarde euro.

Analiştii noetază că cele trei miliarde de euro alocate suplimentar pentru Allied Irish Banks sunt o surpriză şi ar putea creşte participaţia statului la bancă la 90% din acţiuni, descuranjând investitorii privaţi.

Aproape de activarea fondului de „bailout” al zonei euro

Irlanda face eforturi să convingă investitorii că îşi poate permite să consolideze sectorul bancar şi să reducă deficitul bugetar, cel mai mare din UE, în pofida economiei fragile şi a amplificării riscurilor politice.

Banca Centrală Europeană (BCE) a fost aproape de activarea fondului de „bailout” al zonei euro pentru Irlanda, dar a decis să nu ia această măsură, au declarat pentru Handelsblatt surse guvernamentale.

Apocalipsa după Stiglitz: Spania, o nouă Argentina?

Spania s-ar putea confrunta cu o criză similară celei ce a afectat Argentina în 2001, din cauza incapacităţii sale de a crea locuri de muncă şi de a reduce, eficient, deficitul public, fapt ce o poate transforma într-o ‘pradă’ uşoară pentru speculatori.

Acest avertisment a fost lansat de economistul Joseph Stiglitz, fost economist şef al Băncii Mondiale şi laureat al Premiului Nobel pentru Economie, într-o recenzie a cărţii sale ‘Freefall’ (Cădere Liberă), din care publicaţia britanică ‘The Sunday Telegraph’, a publicat, duminică, un extras.

‘Spania ar putea intra în acelaşi tip de spirală a morţii care a afectat Argentina acum un deceniu’, scrie Stiglitz, care consideră că Spania este victima ‘regulilor jocului’, care o obligă la o reducere a costurilor, ceea ce, ‘cu siguranţă va conduce la o creştere mai mare a şomajului’.

Se doreşte falimentul Spaniei

La fel ca şi în cazul Greciei, Stiglitz crede că speculatorii nu au abandonat încă prada, convinşi să slăbiciunea economiei spaniole – a cărei solvenţă a fost coborâtă săptămâna aceasta de către Moody’s de la ‘AAA’ a ‘Aa1’- este în favoarea lor.

‘Până în acest moment, Spania nu a fost atacată de speculatori, dar poate fi doar o chestiune de timp’, a afirmat fostul consilier al preşedintelui american Bill Clinton.

Potrivit lui Stiglitz, atacurile pieţelor financiare împotriva Greciei au demonstrat că deficitele nu pot fi ignorate, deoarece pot provoca creşteri de dobânzi, ceea ce, pe termen lung, va înrăutăţi previzibil problemele fiscale ale ţărilor.

4 din 10 euro pe şomaj şi datorii

Zapatero va cheltui 4 din 10 euro pe şomaj şi datorii, semnalează la rândul său El Mundo, precizând că proiectul de buget prevede că statul va acorda 30 de miliarde de euro pentru şomaj şi doar 8 miliarde pentru infrastructură ori siguranţă. Şomajul şi datoriile publice înghit jumătate din buget în 2011, scrie şi ABC, şi mai notează faptul că, deşi agenţia de calificare a riscurilor Moody´s şi-a respectat ameninţarea şi a scăzut calificarea datoriei Spaniei, pieţele nu au ţinut cont de acest lucru.