Materiale din mass-media rusă sugerează că rebelii proruşi au capturat nodul de cale ferată Debaltseve de la forţele ucrainene încercuite. Rebelii sugerează că cea mai mare parte a oraşului de află acum sub controlul grupărilor armate loiale autointitulatei Republici Populare Lugansk, potrivit Meduza.io, ziar online şi portal de ştiri din Riga. Articolul îl citează pe jurnalistul ucrainean Andrii Tsaplienko, care spune că secţia de poliţie şi gara din oraş se află în mâinile rebelilor.

Într-o postare pe contul oficial de Twitter, Consiliul pentru Apărare şi Securitate Naţională al Ucrainei lasă să se înţeleagă că sunt lupte grele în jurul oraşului, dar a precizat că forţele ucrainene sunt capabile să-şi păstreze poziţiile.

Ultimele evoluţii au loc la câteva zile după ce un nou armistiţiu a intrat în vigoare. Guvernul de la Kiev şi separatiştii proruşi nu au început să retragă armamentul greu de pe linia frontului, depăşind termenul-limită prevăzut pentru miezul nopţii de luni spre marţi prin înţelegerea de joi de la Minsk.

Kievul a anunţat că nu se va retrage până când nu vor înceta luptele la Debalţeve.

Separatiştii au replicat, însă, că înţelegerea nu se aplică nodului feroviar strategic, deoarece oraşul este încercuit. Ei au oferit trupelor ucrainene asediate un coridor să se retragă.

Franţa, Germania şi Statele Unite şi-au exprimat îngrijorarea faţă de continuarea luptelor în zonă.

Comandamentul militar ucrainean a anunţat că insurgenţii proruşi au efectuat 112 atacuri începând de duminică dimineaţa, marea majoritate la Debalţeve, iar un ofiţer ucrainean a declarat că au loc confruntări armate şi la oraşul-port Mariupol.

În schimb, rebelii au acuzat forţele ucrainene că au bombardat aeroportul de la Doneţk.

Pe de altă parte, după summitul de la Minsk în "formatul Normandia" şi în contextul intrării în vigoare a unui armistiţiu în estul Ucrainei, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a acordat un interviu pentru cotidianul rus Kommersant în care explică poziţia NATO în relaţia sa cu Rusia.

Întrebat dacă Rusia este "un partener sau un inamic" pentru Alianţa Nord-Atlantică, Stoltenberg a răspuns că "lumea este prea complexă pentru a fi divizată în «prieteni şi inamici»".

"Timp de decenii, după Războiul Rece, am dezvoltat relaţii foarte constructive cu Rusia. Deschiderea frontierelor, dezvoltarea comerţului, contactele politice, cooperarea practică, toate acestea au contribuit la prosperitatea şi la dezvoltarea economică a unor state membre NATO şi a Rusiei", a continuat el.

"Vom continua să aspirăm la astfel de relaţii. NATO nu caută confruntarea cu Rusia", a adăugat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.

Vorbind despre conflictul armat din regiunile ucrainene Lugansk şi Doneţk, Jens Stoltenberg a afirmat că Ucraina trebuie să rămână o ţară "independentă" şi "suverană".

"Acordurile de la Minsk sunt un pas în direcţia bună", a apreciat el, pledând să fie aplicate "integral" şi exprimându-şi speranţa că "vor conduce la o soluţionare de durată a conflictului din Ucraina".

Grupul de contact, din care fac reprezentanţi ai Moscovei, Kievului, OSCE şi lideri separatişti proruşi din estul Ucrainei, a semnat joi, la Minsk, o înţelegere care vizează să pună capăt conflictului ucrainean. Înţelegerea a fost negociată de către preşedinţii Rusiei Vladimir Putin, Ucrainei Petro Poroşenko, Franţei Francois Hollande şi cancelarul Germaniei Angela Merkel, după aproximativ 16 ore de negocieri în capitala belarusă.

Întrebat dacă nu se teme de o nouă escaladare a tensiunilor în relaţiile cu Moscova după ce NATO a anunţat că va înfiinţa posturi de comandament în ţări situate în apropiere de Rusia, Stoltenberg a subliniat că cele şase centre de comandament şi control vor fi instalate în ţări din estul Europei care "au capacităţi relativ mici".

Nu vorbim despre "unităţi de luptă", a precizat el, adăugând că "aceste centre vor asigura legăturile între forţele armate ale acestor ţări şi forţele multinaţionale ale NATO".

Referindu-se la decizia preşedintelui cipriot de a permite Rusiei să folosească bazele navale ale insulei în contextul ameninţării reprezentate de gruparea Stat Islamic în Irak şi Siria, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice a subliniat că "Cipru nu este membru NATO. Prin urmare, NATO nu poate lua nicio decizie în acest sens".


Te-ar putea interesa și: