Există un nou fenomen creat pe piața muncii de către generaţiile tinere, cei care au vârsta până în 26 de ani și care au cereri de schimbare de job extrem de rapide. Putem spune că tinerii noştri sunt educaţi, deștepţi, învaţă foarte repede şi de aceea îşi doresc să treacă la un alt nivel, după ce au ocupat un post de entry level.

În România, peste 52.700 de persoane au fost angajate în regim de muncă temporară în 2013, cifra fiind aproape identică cu aceea din anul precedent (52.214 angajaţi temporar) şi reprezentând aproape dublul celei din 2010, când se înregistrau 29.926 de angajați temporar. Membrii ARAMT, care derulează circa 70% din activitățile de muncă temporară din România, au înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de peste 216 de milioane de euro, cu peste 20% față de anul precedent, fapt care, raportat la numărul rămas constant al angajaților temporari, demonstrează eforturile noastre susținute de a asigura un nivel salarial performant angajaților noștri și egalitate de tratament în raport cu angajații permanenți – chiar în condițiile în care cadrul legislativ din România nu specifică încă acest lucru în mod expres.  Serviciile private de ocupare răspund cel mai rapid la creșterea PIB-ului, contribuind la redresarea economică, lucru benefic mai ales în traversarea perioadelor de criză. Printre avantajele muncii temporare se numără creşterea nivelului de ocupare, în special în rândul persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile, şi stimularea mobilităţii forţei de muncă, precum şi facilitarea tranziţiilor de succes de la educaţie la piaţa muncii.

Provocări

Principalele provocări cu care industria noastră se confruntă sunt: condițiile legislative restrictive; confuzia dintre munca pe perioadă determinată și munca temporară; circuitul birocratic excesiv, când este vorba de mobilitatea forței de muncă pe teritoriul UE; noile inițiative de modificare a legislației muncii temporare care pot reduce semnificativ acest sector de activitate; gradul scăzut de utilizare a muncii temporare de către antreprenorii români. O problemă importantă este legislația din România: chiar în aceste zile se discută în Senat o inițiativă legislativă care, din păcate, prin restricțiile impuse, poate provoca dezechilibre majore pe piața muncii. Proiectul legislativ ar putea trimite în şomaj sau în zona neagră a economiei mare parte dintre cei 60.000 de angajaţi temporari din România. Impactul economic negativ va fi resimţit direct şi în sfera impozitelor şi taxelor atrase fără întârzieri la bugetul de stat. Prin reducerea drastică a activităţii din domeniu, ca urmare a acestor modificări legislative, statul ar putea pierde anual 150-180 milioane euro.

Soluția cred că este implementarea unei culturi a dialogului între toți partenerii implicați – autorități, mediul de afaceri, asociații profesionale, patronate, sindicate, mediul academic – cu ajutorul căreia să putem sprijini realizarea unor politici eficiente în domeniul pieţei muncii, a unor contracte flexibile şi fiabile, precum şi a unor sisteme adecvate de securitate socială, de formare a angajaților pentru a crește gradul de adaptabilitate al acestora la noile cerințe ale pieței. Vrem să contribuim la asigurarea unei tranziţii rapide de la școală la viața activă.

SORINA DONISA, președinte ARAMT

Te-ar putea interesa și: