În ziua în care a devenit cert că e cel mai bogat om din Spania – 23 mai 2001, când 26% din acţiunile Inditex au fost listate la bursa din Madrid – Amancio Ortega s-a dus la birou, a urmărit un sfert de oră ştirile, a aflat că averea sa e evaluată la 6 mld. de dolari, după care s-a dus să ia prânzul la cantina companiei. Despre miliardarul spaniol nu se ştia, atunci, decât că este căsătorit, are trei copii, nu poartă cravată şi preferă blugii. Nici acum, după 13 ani, lucrurile nu s-au schimbat prea mult: Ortega este în continuare cel mai bogat spaniol – ocupă locul patru în topul celor mai bogaţi oameni din lume întocmit de Bloomberg, cu o avere estimată la 44,4 mld. dolari -, evită să iasă în public şi refuză să dea interviuri presei.

Fiu de muncitor pe căile ferate din Spania şi al unei menajere, Ortega – născut în Leon, Galicia, în 1936 – a fost nevoit să muncească de la vârsta de 13 ani; prima sa slujbă a fost de comis-voiajor pentru un manufacturier de cămăşi de lux, în oraşul La Coruna, centrul tradiţional al industriei textile iberice. 14 ani mai târziu, în 1963, Amancio Ortega își deschide propria fabrică de halate de baie, botezată după iniţialele, în oglindă, ale numelui său (GOA). A fondat Industria del Diseno Textil,  pe scurt, Inditex – împreună cu prima soţie, Rosalia Mera Goyenechea, care deţine încă 7% din companie.

În 1975, Ortega deschide în La Coruna primul magazin Zara. În 1989 lanţul număra deja 100 de magazine în toată ţara. Strategia care a făcut cunoscut Inditex-ul a fost controlul total asupra lanţului de producţie şi distribuţie; un produs nu stătea mai mult de patru săptămâni în rafturi până să fie înlocuit. Zara trece, în 1988, graniţele Spaniei, inaugurând un magazin în Porto (Portugalia), iar  doi ani mai târziu intrase deja pe pieţele din SUA şi Franţa. Au urmat Mexic, Grecia, Belgia, Suedia.

În paralel, Ortega a început să dezvolte noi mărci de îmbrăcăminte: Pull and Bear (1991), Massimo Dutti (1996), Bershka (1998), Stradivarius (1999), Oysho (2001), Zara Home (2003) şi, cel mai recent, Uterqüe (2008). 2005 a fost anul în care Inditex a înregistrat vânzări de peste 8 mld. de dolari, depăşindu-l pe liderul european al industriei „fast-fashion“, – H&M, cu afaceri de 7,87 mld. de dolari. Între timp, suedezii au recuperat decalajul (vânzările H&M au ajuns, în anul fiscal 2013, la17 miliarde euro). Spaniolii îi au drept competitori globali pe Hennes& Mauritz şi Esprit, care au circa 24 de colecţii pe an. Din cele 16,7 mld. euro generate anul trecut, Europa (cu excepţia Spaniei) asigură mai mult de 45% din vânzările grupului Inditex.

Formula şlefuită în aproape patru decenii de unul dintre cei mai misterioşi miliardari ai Europei, Amancio Ortega, pare la fel de eficientă în criză ca în perioadele de boom. Inclusiv în România. Rezultatele pe care o banală căutare pe Google le dă după cuvintele-cheie „Zara România“ – 7, 5 mil. – ar putea fi un indiciu despre cât de popular a ajuns brandul spaniol, în scurt timp, şi aici. Cât despre comentariile de pe diverse forumuri, site-uri de modă şi bloguri – făcute deopotrivă de fani şi de detractori – mai arată ceva: că Zara e mai mult decât un loc din care-ţi cumperi haine. E un soi de fenomen cultural, de model de standard pe care nimeni nu-şi permite să-l ignore.

Desigur, retailerul spaniol e cunoscut pentru viteza cu care se extinde, pilotându-şi afacerea asemenea unui monopost de Formula 1 – comparaţia aparţine analiştilor, nu sportivilor de performanţă -, dar în vremuri grele ca acelea de acum ar fi fost de aşteptat ca presiunea pe pedala de acceleraţie să scadă. Şi nu fără motive. Euforia pieţei româneşti de fashion, începută în 2007, a dispărut; 2009, primul an de scădere, a redesenat într-un mod radical contururile businessului autohton de modă.

În cifre, realitatea înseamnă scăderi ale vânzărilor şi cu până la 70% în unele cazuri. Că unda de şoc a crizei a lovit în plin mai ales lanţurile autohtone de fashion o arată, dacă mai e cazul, disperarea cu care acestea încearcă să minimalizeze pagubele, materializată în închiderea magazinelor nerentabile şi reduceri de personal, pe fondul restructurării creditelor bancare şi a datoriilor către furnizori. House of Art, TinaR, Mondex şi Leonardo sunt deja patru exemple, ba chiar unele pe care scrie insolvenţă.

 

Pe unii, criza nu i-a afectat major – în cazul de faţă, vorbim de retailerii internaţionali care au bani să investească şi ocupă spaţiile lăsate libere de autohtoni la preţuri mult mai mici decât până anul trecut. Şi dintre „internaţionali“, Inditex are cea mai agresivă extindere. În mod evident, parcursul românesc al spaniolilor – tehnic vorbind, sunt prezenţi aici din 2004, prin franciză, dar la sfârşitul lui 2007, când au intrat pe piaţă în nume propriu, aveau doar două magazine – e o performanţă. Inditex are acum 98 de magazine: a profitat din plin, după cum se vede, de explozia de malluri şi centre comerciale. „Era evident că piaţa avea nevoie de o viteză mai mare de deschideri, de investiţii mai multe“, explica într-o discuţie anterioară Raúl Estradera, de la departamentul de comunicare al Inditex, de ce compania a decis să preia francizele existente în România şi să intre prin investiţie proprie. Un alt argument: grupul avea planificată creşterea în regiune, ceea ce nu s-ar fi putut face altfel decât „prin menţinerea modului nostru tradiţional de extindere“, spunea oficialul Inditex.

Şi nici vorbă de semne că expansiunea ar fi pe sfârşite; după ce a ocupat, în plină criză, spaţii semnificative din cele mai importante oraşe din România, compania lui Amancio Ortega este acum în plină extindere şi pe mediul online. După Pull&Bear şi Massimo Dutti, spaniolii tocmai su deschis un magazin online în România şi cu brandul fanion Zara. În 2014, în afară de România, Inditex are în plan să deschidă magazin online Zara şi în Coreea de Sud, şi Mexic, iar „grupul va fi online pe 27 de pieţe“, se arată într-un raport al Inditex.

Care sunt însă veniturile în România? Aici, spaniolii sunt extrem de discreţi, dar surse Capital apropiate companiei spun că afacerile Inditex ar fi depăşit pragul de 200 mil. euro în 2013; afacerile cumulate ale  Inditex în România au fost de 150,6 mil. euro în 2012.

Faptul că între timp vremurile s-au schimbat nu e, deci, un obstacol în cursa expansiunii. De fapt, spaniolii se felicită pentru decizia din 2007: „foarte satisfăcătoare“ – aşa descriu acum reprezentanţii grupului experienţa directă a Inditex în România. Există totuşi un efect advers al crizei care se răsfrânge şi asupra celui mai agresiv retailer de fashion. Probabil că dacă n-ar fi fost încetiniţi de termenele de predare ale centrelor şi galeriilor comerciale – pe care nici măcar marii internaţionali nu le mai pot controla -, cele 98 de magazine Inditex de acum „s-ar fi putut transforma, lejer, în 200“, crede un competitor al spaniolilor care a dorit să râmână anonim. „Pot fi peste tot.

Ei gândesc moda în aceiaşi termeni în care noi vorbim despre mâncare: îmbrăcămintea este la fel de perisabilă, din cauza tendinţelor schimbătoare, frivolităţii cumpărătoarelor şi bugetelor fluctuante“, argumentează el, citându-l pe fostul CEO al Inditex, Jose Maria Castellano, autor al unei nepreţuite lecţii de business: „Acest business e despre reducerea timpului de reacţie. Stocul, în fashion, e ca mâncarea. Se strică rapid“.

DE CE ZARA?

Amancio Ortega Gaona ar fi vrut să-şi numească magazinul Zorba – după personajul jucat de actorul lui preferat Anthony Quinn, în „Zorba grecul“ – dar, cum nu a primit permisiunea de a-l folosi, s-a jucat cu literele până când a ajuns la numele Zara.

6.340 magazine Inditex deschise până în ianuarie 2014
în cei 39 de ani de la inaugurarea primului Zara, compania a ajuns să aibă operaţiuni în 87 de ţări

McFashion

Sistemul nervos central al afacerii de 16,7 mld. euro se află în „cub“; aşa numesc angajaţii noul sediu al companiei din Zaragoza, o clădire modernă, construită în 2002.

Managerii de vânzări Inditex monitorizează permanent, la un lung şir de computere, vânzările fiecăruia dintre cele peste 6.300 de magazine din lume.

Ei constată foarte rapid, în acest fel, când un articol nu se vinde şi anunţă designerii că produsul trebuie înlocuit.

Mai departe, designerii creează modele noi; riscul ca produsele să nu aibă căutare e contracarat de faptul că acestea sunt fabricate în număr limitat, de 10-15.000 de bucăţi; Inditex nu reeditează niciodată produsele scoase din colecţii.

În continuare, în subsolul clădirii, stiliştii decid modul de prezentare a hainelor în magazine; spaţiul în care lucrează e amenajat ca o arteră comercială cu vitrine luminate şi decorate, aşa cum vor arăta ele în realitate.

 RoInditex

A crescut într-un an cât alţii în cincisprezece. Nu e o metaforă: în 2008, anul în care a intrat în nume propriu pe piaţa românească, grupul spaniol Inditex a egalat în termeni de vânzări performanţele celui mai mare lanţ românesc – House of Art -, un business pornit în 1994.

2003 Spaniolii de la Inditex pun primul picior pe piaţa locală, deschizând în octombrie – în Plaza România – primul magazin, un Pull and Bear operat în franciză de libanezii de la Azali Trading.

2004 Azali deschide în franciză, tot în Plaza, şi primul Zara – cel mai mare lanţ din portofoliul spaniolilor.

2007 Zara ajunge, cu un magazin, la vânzări anuale de 11 mil. euro – potrivit lui Marian Radu, managerul Azali Trading -, de două ori mai mult decât întreaga reţea TinaR, care avea atunci 13 magazine.

2008 Inditex intră pe piaţă în nume propriu, preluând cele două magazine în franciză ale Azali; până la sfârşitul anului, deschide alte 22 de magazine în Bucureşti, Cluj şi Constanţa, cu şapte formate comerciale diferite ( Zara, Pull and Bear, Oysho, Stradivarius, Bershka, Massimo Dutti şi Zara Home) şi ajunge la vânzări de 28 mil. euro.

2009 Grupul preia spaţiul rămas liber după retragerea Media Galaxy din Unirea Shopping Center: e primul magazin stradal – şi cel mai mare – deschis de Inditex în România, investiţia atingând 10 mil. euro.

2013 Internetul devine noul borcan cu miere: spaniolii de la Inditex sunt primii retaileri din Big Four-ul din modă care au deschis un magazin online în România, cu brandul Pull&Bear. Din acest an, şi Massimo Dutti şi Zara vând online în România.

2014 Reţeaua Inditex are, în prezent, 98 de magazine (Zara- 21, Pull&Bear – 19, Bershka – 19, Stradivarius – 19, Oysho – 7, Zara Home – 4, şi Massimo Dutti – 9) cu care a atins, potrivit consultanţilor de retail, pragul de 200 mil. euro în 2013.