Marele actor s-a stins. A lăsat un gol imens. O țară întreagă îl plânge: Cel mai blând și mai dulce suflet
SURSA FOTO: Dreamstime
Tony Slattery, actorul și comediantul britanic renumit pentru abilitățile sale de improvizație, s-a stins din viață marți, la vârsta de 65 de ani, în urma unui atac de cord.
Partenerul de lungă durată al lui Tony Slattery, Mark Michael Hutchinson, a confirmat decesul, explicând că evenimentul a survenit după un incident duminică seara. Slattery, o figură emblematică a divertismentului britanic, a lăsat în urmă o moștenire remarcabilă în lumea comediei și a televiziunii.
Tony Slattery a lăsat în urmă o moștenire remarcabilă în lumea comediei
Născut pe 9 noiembrie 1959 în Stonebridge, nordul Londrei, Slattery și-a descoperit pasiunea pentru teatru în timpul studiilor la Universitatea Cambridge. Acolo, a devenit parte a prestigiosului grup de comedie Cambridge Footlights, unde a lucrat alături de viitoare vedete precum Stephen Fry, Hugh Laurie, Emma Thompson și Sandi Toksvig. Președinția grupului a fost un moment definitoriu pentru el, oferindu-i ocazia de a-și perfecționa talentul în comedia de improvizație, conform Variety.
Cariera sa în televiziune a început în 1983, când a devenit un obișnuit al emisiunii „Saturday Stayback” de Chris Tarrant. Recunoașterea largă a venit în 1988, odată cu participarea sa la emisiunea „Whose Line Is It Anyway?”, unde a strălucit prin spontaneitate și umor. De-a lungul anilor ’90, Slattery a fost o prezență constantă în divertismentul britanic, apărând în emisiuni precum „Have I Got News for You” și „Just a Minute”. A găzduit și programe proprii, inclusiv emisiunea de critică cinematografică „Saturday Night at the Movies”.
A avut roluri memorabile în mai multe filme
Pe lângă succesul său în comedie, Slattery a avut roluri memorabile în filme precum „How to Get Ahead in Advertising” (1989), „Peter’s Friends” (1992) și thrillerul „The Crying Game” (1992). În televiziune, a apărut în sitcomuri populare, printre care „That’s Love” și „Red Dwarf”. În anii 2000, a revenit în lumina reflectoarelor cu roluri în seriale precum „Bad Girls”, „Life Begins” și „Kingdom”.
În ciuda succesului său profesional, Slattery a avut de înfruntat dificultăți personale semnificative. După ce a părăsit „Whose Line Is It Anyway?” în 1995, a trecut printr-o criză profundă, marcată de dependența de cocaină și alcool. Ulterior, a fost diagnosticat cu tulburare bipolară, un diagnostic care a explicat o parte din suferințele sale.
În 2020, a apărut într-un documentar BBC din seria „Horizon”, unde a vorbit deschis despre traumele copilăriei și provocările legate de sănătatea mintală. În ultimii ani, Slattery a reușit să revină în atenția publicului, organizând evenimente live și lucrând la o serie de podcasturi, găsindu-și din nou locul în inimile fanilor săi.
Colegii și prietenii săi au reacționat cu emoție la vestea dispariției sale
Colegii și prietenii săi au reacționat cu emoție la vestea dispariției sale. Stephen Fry, un vechi prieten din perioada Cambridge, l-a descris drept un suflet blând și un talent extraordinar, exprimându-și tristețea că Slattery a fost luat de soartă tocmai când părea să își regăsească echilibrul.
„Sunt foarte trist că l-am pierdut pe minunatul Tony Slattery, cel mai blând și mai dulce suflet pe care l-am cunoscut vreodată. Ca să nu mai vorbim de un spirit și un clovn foarte amuzant și foarte talentat. Este o ironie crudă ca soarta să ni-l răpească tocmai când începuse să iasă cu adevărat din lupta sa de o viață cu atât de mulți demoni întunecați”, a spus Stephen Fry.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




