Ion Iliescu, apel la rațiune și unitate
Într-un dialog recent, realizat înainte de spitalizarea sa, Ion Iliescu, primul președinte ales democratic al României, a transmis un mesaj profund către toți cetățenii țării. Invitat la podcastul Avangarda, fostul lider a fost intervievat de Ionuț Vulpescu, fost consilier apropiat, oferind o reflecție asupra trecutului, prezentului și viitorului României.
Ion Iliescu le-a vorbit în special celor care nu îl cunosc personal și nici nu au trăit epoca în care a preluat conducerea țării după căderea regimului comunist. El a subliniat că democrația pe care a contribuit să o construiască este o moștenire valoroasă, un spațiu de libertate și posibilități pentru fiecare român, dar și o responsabilitate permanentă.
Fostul președinte a făcut un apel ferm către alegători: să voteze în funcție de realitățile tangibile, nu de iluzii sau promisiuni nerealiste. El a invitat oamenii să țină cont de greutățile trecutului – suferințele din lagăre, opresiunea și ură – pentru a înțelege valoarea libertății, care nu este niciodată garantată, ci trebuie mereu apărată și cultivată.
Rațiunea, antidot împotriva extremismului
În discursul său, Ion Iliescu a evidențiat importanța echilibrului și a rațiunii în politică, chemând la o maturitate care să pună capăt extremismelor și să promoveze o conviețuire civilizată și respectuoasă. El a amintit că diferențele ideologice – între stânga și dreapta – nu trebuie să fie alese superficial, ci în deplină cunoștință de cauză, cu responsabilitate și credință în valorile pe care le reprezintă.
”Unii dintre dumneavoastră nu eraţi născuţi când eu deveneam primul preşedinte al unei ţări democrate, numite România. Sunt mulţumit că, deşi nu ne cunoaştem, v-am lăsat o lume în care să vă puteţi defini şi în care să vă puteţi alege pe voi înşivă. M-aş bucura ca atunci când votaţi să vă gândiţi la lumea pe care nu aţi trăit-o, atunci când munciţi, să vă bucuraţi că o faceţi uman şi din libertate, atunci când vedeţi ura oamenilor împotriva oamenilor, să nu cunoaşteţi vreodată durerea de la Canal, din gulag şi din lagăr, dar de care trebuie să vă amintiţi ca să aveţi o miză în păstrarea democraţiei. Libertatea se întreţine cel mai greu, mai ales când o primeşti de-a gata. Să votaţi lumi posibile, nu fantezii; să vă pese de viaţa reală, nu de utopii; să fiţi rezonabili, antidotul cel mai bun pentru extremismul politic de toate felurile; să nu uitaţi că în democraţie depindem unii de alţii, chiar dacă nu ne cunoaştem biografiile, vieţile şi traumele, ştim doar că trăim împreună pe un pământ care înseamnă ceva mai mult decât locul în care s-a întâmplat să ne naştem toţi.
Înseamnă un contract social care ne obligă la coerenţă şi la libertate. Am nădejdea că nu veţi lăsa democraţia să fie falsificată; că 1989 va fi, pentru voi toţi, ceva mai mult decât un eveniment hulit al manualelor de istorie, dar care totuşi a făcut posibil dispariţia dictaturii lui Ceauşescu şi sfârşitul comunismului în România; că nu veţi socoti cine a distrus viaţa mai mult, extrema dreaptă sau extrema stângă, ci cine a încercat să salveze mai multe vieţi, social-democraţia sau liberalismul; că nu veţi fi de dreapta sau de stânga pentru că e la modă, ci pentru că aveţi habar ce înseamnă ele şi le alegeţi cu deplină conştiinţă şi credinţă”, spune Iliescu.
O viziune pentru o Românie unită și demnă
Mai mult, Iliescu speră într-o Românie în care fiecare cetățean și fiecare politician să-și asume rolul și să-și îndeplinească atribuțiile cu seriozitate, fără amatorism sau populism. Libertatea, spune el, nu este un pretext pentru a face orice, ci o conștiință activă a ceea ce trebuie făcut pentru binele comun.
În final, mesajul său este unul de unitate și încredere în viitor: o Românie matură, euroatlantică, în care demnitatea umană să fie respectată și în care oamenii să trăiască fără resentimente, acceptându-se în diversitatea lor. Iliescu încheie cu speranța că această viziune este realizabilă, fiind convins de importanța și valoarea țării pe care a slujit-o cu demnitate.
”M-aş bucura să ştiu că las în urmă o Românie în care instinctul amatorilor de a confisca roluri la care nu se pricep nu există, în care fiecare face ce ştie şi ce poate, o Românie în care libertatea nu înseamnă fac ce vreau, ci ce trebuie, cu o conştiinţă liberă.
Sper că politica României va fi întemeiată mai puţin pe judecăţi de gust şi mai mult pe judecăţi de raţiune, că judecăţile de credinţă se vor face în numele lui Dumnezeu, în biserici, cu deplină toleranţă a oamenilor faţă de oameni, iar acţiunile politice se vor face în sfera publică, în numele demnităţii umane, cu deplină luciditate.
Vă doresc o lume fără resentiment, maturitatea să nu vă urâţi pentru votul şi opţiunile voastre, bucuria de a fi împreună cu cât mai puţine sacrificii, mulţumirea că nu suntem doar o ţară de la Est, ci o societate euroatlantică, aşa cum merităm şi meritaţi.
Sper şi cred că toate acestea sunt posibile, pentru că ştiu preşedintele cărei ţări am fost, pe care am slujit-o cu demnitate”, a încheiat fostul preşedinte Ion Iliescu.
