“La Iaşi, Bacău, Timişoara, Botoşani, Râmnicu Vâlcea, Oradea şi Focşani proiectele executate vor asigura confortul termic în apartamente, la un cost încă rezonabil. Vor supravieţui chiar şi cel putin trei termocentrale cu funcţionare pe cărbune: Iaşi-Holboca, Govora (pentru Râmnicu Vâlcea) şi Timişoara-Sud”, potrivit directorului executiv al CET Govora, Ludovic Zelici.
Pentru cele șapte orașe, este vorba de investiții cu valori cuprinse între 200 și 276 milioane lei, la care Comisia Europeana contribuie cu 50% şi bugetul de stat al României, cu 45%. Restul de 5% vine de la primăria municipiului beneficiar, iar în cazul proiectului de la CET Govora, beneficiarul proiectului este Consiliul Județean Vâlcea.
Toate aceste proiecte se află în stadiul organizării licitațiilor, fie pentru managementul proiectului, fie pentru achiziția echipamentelor și a lucrărilor de montaj. Proiectele se referă la realizarea de instalații de reducere a emisiilor de dioxizi de sulf SOx şi oxizi de nitrogen NOx, la reabilitarea unor conducte și a unor pompe din sistemul de termoficare, la etanșarea unor cazane de apă fierbinte și chiar la închiderea ecologică a unui depozit de cenușă.
CE dă dreptul la certificate gratuite doar termocentralelor modernizate
Termocentralele sunt încă de bază în producerea energiei. “Peste jumătate din energia consumată provine din termocentrale. Acum este la modă energia eoliană şi mulţi speră ca în zece ani aproape toată energia electrică să provină de la aceste aşa zise mori de vânt. Dar şi până acum existau mulţi care vedeau salvarea energetică a lumii prin tehnologia centralelor nucleare. Lanţul de evenimente de la centrala japoneză de la Fukushima a stins şi această ultimă speranţă, demonstrând că Cernobâl 1986 n-a fost doar o întâmplare. Dar Fukushima a fost şi momentul de reevaluare a soluţiilor clasice de producere a energiei, aşa încât, în prezent, tehnologiile curate de ardere a cărbunilor sunt din nou în atenţia investitorilor”,a mai spus Zelici.
Aceasta cu atât mai mult cu cât noile reglementări europene obligă la modernizare. Astfel, noua directivă europeană a emisiilor industriale  care va intra în vigoare după anul 2014 impune aplicarea celor mai bune tehnologii atât pentru vechile termocentrale cât şi pentru cele noi. Iar noua directivă de comercializare a gazelor cu efect de seră obligă noile termocentrale realizate după anul 2020 să-şi monteze instalaţii de sechestrare și depozitare “pe vecie” a emisiilor de dioxid de carbon. Chiar şi vechile centrale, vor avea după, anul 2012 probleme mari în Uniunea Europeană, din cauza emisiilor de dioxid de carbon, fiind obligate să-şi cumpere dreptul de a emite acest gaz cu efect de seră.
Doar termocentralele de cogenerare existente vor mai putea primi gratuit alocări parțiale de drepturi de emisie, pentru dioxidul de carbon, pentru întreaga perioadă 2013 – 2020.
Aceasta după ce Comisia Europeană a adoptat luna trecută o decizie privind modul în care vor fi acordate, din 2013, certificatele gratuite de emisii de gaze cu efect de seră pentru unitatile din sectorul energetic, in special termocentrale. Conform noii decizii, termocentralele care nu îndeplinesc standardele UE vor putea primi şi din 2013 astfel de certificate, însă într-un număr mai redus. Atfel, unităţile aflate în această situaţie vor fi nevoite fie să-şi reducă emisiile, fie să achiziţioneze certificate pentru a-şi acoperi excesul de emisii de gaze cu efect de seră.
Instalaţiile care nu îndeplinesc standardele UE vor avea la dispoziţie un anumit număr de certificate care vor fi mai puţine faţă de nevoile reale, fiind nevoite fie să-şi reducă emisiile, fie să achiziţioneze certificate pentru a-şi acoperi excesul de emisii de gaze cu efect de seră.
Fonduri de 458 milioane euro pentru proiecte de reabilitare
Cea de-a treia axă prioritară a POS Mediu vizează “reducerea poluării şi minimizarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor centralizate de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare”. Pentru perioada 2007-2013, fondurile alocate pentru finanţarea proiectelor din Axa Prioritară 3 a POS Mediu se ridică la aproximativ 458 milioane euro, din care jumătate reprezintă finanţare de la UE, iar restul este cofinanţare naţională.
Emisiile de poluanţi atmosferici provenind de la instalaţiile mari de ardere (IMA) care utilizează combustibili fosili şi care produc energie şi căldură (prin co-generare) au un impact semnificativ asupra mediului. Aceste instalaţii emit concentraţii ridicate de dioxid de sulf, oxizi de azot, pulberi, metale grele (care cauzează ploi acide şi presupun un risc enorm pentru sănătatea populaţiei, în special în marile zone industriale) şi gaze cu efect de seră, precum dioxid de carbon şi metan.
În 26 dintre cele mai mari localităţi din România, IMA sunt principalele surse de producere a energiei termice şi a apei calde pentru populaţie, dar şi principalele surse de poluare, din cauza combustibililor fosili utilizaţi în aceste instalaţii (cărbune, păcură).