Până în 2013, UE vrea ca acoperirea cu reţele de internet broadband să fie de 100% pentru toţi cetăţenii săi. E posibil aşa ceva într-o Românie care are zone încă neelectrificate?

Uniunea Europeană riscă să rămână mult în urma altor regiuni la capitolul implementării de reţele de comunicaţii din noua generaţie, care pot asigura internet de mare viteză, atrage atenţia Ruprecht Niepold, consilier al directorului pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din cadrul Comisiei Europene, prezent la Bucureşti în cadrul Global Forum.

În perioada 2010–2013, Uniunea Europeană îşi propune ca acoperirea internetului de bandă largă (broadband), în rândul cetăţenilor europeni, să ajungă la 100%. În acest sens, Comisia va adopta un set de măsuri, printre care şi primul Program de Politici privind Spectrul Radio, care ar putea impune fiecărui stat membru adoptarea unor măsuri pentru eficientizarea şi unificarea reglementărilor în domeniul comunicaţiilor. În acest moment, în medie, 22,9% din populaţia statelor UE beneficiază de tehnologie de acces la internet de mare viteză, însă nivelul de acoperire diferă de la stat la stat, iar diferenţele dintre zonele urbane şi cele rurale persistă. „În SUA, acoperirea broadband este de 94%, iar 63% din gospodării sunt abonate la un astfel de serviciu“, spune Jackie Ruff, vicepreşedinte al operatorului telecom Verizon Wireless.

Niepold a insistat asupra importanţei coordonării acţiunii la nivel european pentru a impune trecerea de la analog la digital până la 1 ianuarie 2012 şi pentru stabilirea unui set de condiţii generale pentru eliberarea spectrului 790-862 MHz. În România însă, unde aproape jumătate din populaţie locuieşte în zona rurală, iar unele localităţi sunt încă neelectrificate, ţinta propusă de UE este imposibil de atins. Mai mult, extinderea reţelelor de telefonie mobilă 3G, care pot asigura servicii de acces la internet broadband în zonele rurale, nu se poate face doar pe banii operatorilor, susţin aceştia.

WiMAX contraatacă. Din nou

182-40381-25_networkcable_43.jpg„Luând în calcul faptul că România are cele mai mici tarife din UE la serviciile de telefonie şi date, vom avea dificultăţi în implementarea infrastructurii“, spune Mihail Tărniceanu, associate director regulatory affairs la Vodafone România. „În acest context, rolul autorităţilor locale în asigurarea infrastructurii va fi foarte important.“

Dorin Odiaţiu, director de marketing al Orange România, spune că dezvoltarea de servicii 3G în banda de frecvenţă 900 MHz poate fi o soluţie mai ieftină şi eficientă pentru acoperirea zonelor rurale, deoarece în această bandă de frecvenţe capacitatea celulelor creşte cu 50%-60% faţă de nivelul actual al reţelelor 3G care folosesc banda de frecvenţă de 2100 MHz.

182-40382-capital_25.jpgCristoph Legutko, reprezentantul pentru politici publice globale al Intel, pune însă degetul pe o rană mai veche, subliniind că „tehnologia WiMAX este mai eficientă şi de două-trei ori mai performantă decât actualele reţele 3G“, iar acesta este un avantaj decisiv, mai ales pentru a asigura acoperirea cu internet a zonelor rurale. „În momentul actual, trăim o dilemă. În reţelele de telefonie mobilă, cu cât creşte nivelul serviciilor de internet mobil, cu atât scade ARPU (venitul mediu pe utilizator – n.r.) Credeţi că putem numi asta evoluţie?“, se întrebă retoric Legutko. El adaugă că internetul actual, serviciile web 2.0, cu conţinut generat de utilizatori, partajare de fişiere online, radio pe internet şi video streamming înseamnă deja „prea mult“ pentru reţelele de telefonie mobilă 3G. În schimb, tehnologiile WiMAX şi Wi-Fi, adică ceea ce este astăzi cunoscut sub numele de internet wireless, din care a derivat tehnologia WiMAX Mobile, sunt mult mai indicate pentru reţelele de comunicaţii fără fir ale viitorului, deoarece pot asigura un model de business bazat pe tarife fixe şi încurajarea traficului de date. Dincolo de eterna rivalitate dintre 3G şi WiMAX, adoptarea unui model de dezvoltare unic şi stabil în toată Europa este o necesitate. „Incertitudinea în care ne aflăm acum din punctul de vedere al reglementărilor este cea mai mare barieră în calea inovaţiei şi investiţiilor“, concluzionează Costas Kapetanopoulos, director de marketing al Cosmote România.

România este un caz interesant, pentru că tehnologiile broadband fixe şi mobile au un nivel similar de dezvoltare pe plan local.
Cătălin Marinescu, preşedinte, ANCOM

80% din conexiunile la internet în bandă largă din UE vor fi, în 2014, conexiuni mobile, estimează studiul European Mobile Observatory 2008