Instituţia este acuzată de angajatori şi jurişti deopotrivă că aplică legea nu în funcţie de Codul muncii, ci de bunul plac al conducerii fiecărei unităţi teritoriale în parte.
«ITM este instituţia care generează cel mai înalt grad de stres şi teroare asupra firmelor, mai rău decât Garda Financiară. Controalele sunt din ce în ce mai subiective, există inspectori care preferă şantajul ca metodă de lucru, iar când ai treabă la ghişee trebuie să stai la cozi câte o zi întreagă», comentează un angajator exasperat din Iaşi. Este posibil să exagereze, cu atât mai mult cu cât, fără niciun dubiu, există şi inspectori care chiar îşi fac treaba. Cam unu din zece, după cum estimează Nicoleta Ilea, consultant de resurse umane.
Fostul ministru al muncii, Mihai Sârbu, spunea, în urmă cu un an, că era „foarte nemulţumit de activitatea Inspecţiei Muncii, pentru că nu avem încă, din această zonă, suficiente date pentru a lua măsuri care să contracareze munca la negru. În continuare, instituţia este prea mult focalizată pe activitatea de evidenţă şi prea puţin pe cea de control“. Sârbu propunea atunci o restructurare a Inspecţiei Muncii, care să vizeze realocarea resurselor în favoarea activităţii de control.
Între timp, alt ministru i-a luat locul, iar instituţia a rămas neschimbată. De altfel, majoritatea avocaţilor şi chiar şi a angajatorilor ar fi fost de acord cu această iniţiativă. Care ar fi trebuit, însă, spun ei, să includă şi modificări serioase ale modului în care sunt făcute aceste controale.
Inspector licenţiat în horticultură
„Ei aplică legea diferenţiat nu doar de la un judeţ la altul. Chiar şi în cadrul aceleiaşi unităţi, e o minune să găseşti doi inspectori care dau aceeaşi soluţie“, spune un avocat din Prahova, care timp de zece ani a tot umblat „pe la toate inspectoratele de muncă din ţară“, dar preferă să rămână sub anonimat pentru a nu-şi pierde relaţiile cu autorităţile. Motivul principal al acestor neconcordanţe este, spune el, slaba pregătire a inspectorilor. Potrivit unei modificări din luna decembrie a anului trecut a regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei, pot fi inspectori de muncă persoanele cu studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă în domeniile fundamentale: ştiinţe inginereşti, ştiinţe agricole şi silvice, ştiinţe juridice, ştiinţe economice, ştiinţe socio-umane sau în următoarele specializări: asistenţă socială, sociologie, psihologie, medicină şi administraţie publică. „Firesc ar fi ca toţi angajaţii ITM să fie absolvenţi de drept. Or, dacă aţi vedea ce facultăţi au terminat, cei mai mulţi sunt ingineri sau silvicultori“, spune avocatul nostru.
El dă şi un exemplu de asemenea „măr al discordiei“. În prima versiune a actualului cod al muncii, publicată în 2003, în dreptul articolului 101, privind Contractul Individual de Muncă (CIM) cu timp parţial, era prevăzut că salariatul cu fracţiune de normă este cel care lucrează minimum două ore pe zi, dar mai puţin decât timpul normal de lucru. Printr-o modificare din 2006, perioada lucrată trebuie să fie „inferioară numărului de ore normale de lucru al unui salariat cu normă întreagă“. „Deşi legea nu mai precizează un cuantum minim de ore, inspectorul nu îmi acceptă un contract cu o oră pe zi şi mă amendează sau, altă absurditate, îmi spune că angajatul trebuie să lucreze minimum opt ore ca să aibă dreptul la pensie, ceea ce din nou nu e conform cu legea“, se plânge avocatul. Vinovaţi pentru genul acesta de confuzii sunt şi angajatorii, care nu au cum să ştie legea pe de rost, cu atât mai mult cu cât apar modificări de la an la an, dar refuză să colaboreze cu jurişti. „În schimb, disperaţi de controale, ajung la o situaţie cel puţin ironică: angajează la negru un inspector care, după finalul programului, se duce şi îi pune la punct actele necesare, înainte de inspecţia oficială şi, astfel, angajatorul se pune la adăpost“.
De la ITM la DNA
În ultimii trei ani, cel puţin zece directori de inspectorate teritoriale de muncă (ITM) au fost cercetaţi de DNA pentru abuz în serviciu şi primirea de foloase necuvenite de la anumiţi patroni locali. Este, între altele, cazul fostului director al ITM Mureş, Carmen Mariana Vatmanu, trimisă în judecată de procurorii anticorupţie pentru că le-a cerut subordonaţilor să aplice, în cazul anumitor firme, sancţiuni mai uşoare decât prevedea legea, dar şi pentru că nu a cercetat accidentul de muncă al unui angajat care lucra la negru, ajutându-l, totodată, pe angajator să încheie şi să înregistreze retroactiv contractul de muncă al victimei accidentului. Asemănător, cazul Lilianei Popică, fostul director al ITM Covasna, care, în urma unei anchete a procurorilor anticorupţie, risca o pedeapsă cu închisoarea de la cinci la 15 ani. Câteva luni mai târziu a fost, însă, numită director coordonator al Agenţiei Judeţene pentru Prestaţii Sociale din acelaşi judeţ.
494 de lei a fost amenda medie aplicată anul trecut de inspectori pentru fiecare abatere constatată în domeniul relaţiilor de muncă
57.238 de angajatori au fost sancţionaţi în 2009 de Inspecţia Muncii pentru neconformităţi în domeniul relaţiilor de muncă
