Noua iniţiativă a UE privind securitatea energetică a fost aprobată oficial, în cadrul unui dineu de lucru desfăşurat la sediul Comisiei Europene din Bruxelles, la care au luat parte Jose Manuel Barroso, premierii statelor membre ale grupului de la Vişegrad – Polonia (Donald Tusk), Republica Cehă (Petr Necas), Slovacia (Iveta Radicova), şi Ungaria (Viktor Orban) -, primul ministru bulgar Boiko Borisov, şi preşedintele României, Traian Băsescu.
Conceptul strategic din spatele acestui coridor de transport energetic Nord-Sud, anunţat pentru prima dată în mod oficial de către Barroso la 31 ianuarie 2011, este de a conecta sistemele energetice din zona situată între Marea Baltică (la nord), Marea Adriatică (la sud-vest) şi Marea Neagră (la sud-est), acoperind Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria, şi, eventual, Austria şi Croaţia, ţară candidată la aderarea la UE.
Pe termen mai lung, Comisia Europeană prevede o extindere a acestui proces de integrare la membrii non-UE din Tratatul Comunităţii Energetice (Albania, Bosnia-Herţegovina, Croaţia, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia şi Kosovo).
Concentrat pe tranzitul gazului natural
Coridorul Nord-Sud se va concentra în primul rând pe tranzitul gazului natural şi pe interconectarea dintre reţelele energetice, dar se va ocupa şi de tranzitul petrolului şi al electricităţii.
Potrivit Novinite, coridorul este aşteptat să joace un rol special în strategia energetică a UE, să îmbunătăţească securitatea energetică şi independenţa ţărilor din partea de est a UE şi să contribuie la dezvoltarea lor economică.
Realizarea acestuia va face, practic, regiunea Europei Centrale şi de Est mai puţin vulnerabilă la o limitare a livrărilor de gaze pe traseul Rusia-Ucraina-Belarus.
Războiul energetic dintre Rusia şi Ucraina, din ianuarie 2009, a dat regiunii de est a UE o lecţie foarte dură în această privinţă, punând în evidenţă dependenţa acesteia de aprovizionarea cu gaze naturale din Rusia şi subdezvoltarea legăturilor sale energetice.
Proiectul coridorului energetic Nord-Sud din estul UE ar urma să fie aprobat în mod oficial la nivelul UE până la sfârşitul anului 2011 şi să se bazeze pe fonduri UE. Până atunci, proiectul va fi gestionat de un grup de lucru special.
Reducerea “sărăciei energetice”
Potrivit Novinite, citând EUObserver, coridorul Nord-Sud este, de asemenea, parte a unui plan mai larg de a spori atractivitatea Europei de Sud-Est pentru investitori sau producători, precum şi de a reduce “sărăcia energetică”, în condiţiile în care o parte considerabilă a populaţiei din Europa de Sud-Est cheltuie o cotă relativ importantă din venit său pe energie.
Înainte de a ajunge la nivelul UE, lucrările pregătitoare au fost efectuate în formatul “Vişegrad +” format, care reuneşte cele patru ţări din grupul Vişegrad (Polonia, Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria), membrele UE, Austria, Bulgaria, România şi Slovenia, şi aspirantele la UE, Serbia, Croaţia şi Bosnia-Herţegovina.
O declaraţie semnată în februarie 2010 exprimă sprijinul acestor ţări pentru interconectările Nord-Sud. Printre proiectele menţionate figurează terminale pentru gaz natural lichefiat (LNG) care urmează să fie construite în Polonia şi Croaţia, terminalul de la Constanţa, în România, şi alte proiecte pentru construirea de terminale LNG şi de gaz natural comprimat (CNG) în regiunea Mării Negre.
Alte proiecte menţionate sunt planurile pentru a promova în continuare proiectul Nabucco şi NETS, proiectul ungar de a uni reţelele de transport ale gazelor naturale din Europa Centrală şi de Sud-Est prin crearea unui operator comun al sistemului de transmitere a gazului (TSO).
Întâlnirea lui Barroso de la Bruxelles cu cei şase lideri din statele UE ale Europei de Est a avut loc în ajunul Consiliului European de vineri.
Sursa: Agerpres