Un proiect legislativ a fost depus la Senat privind participarea salariaților la profitul companiilor în care lucrează.

Astfel, actul normativ prevede că ”Din profitul net realizat pentru un anumit exercițiu financiar anual, conform situațiilor financiare anuale aprobate, angajatorul are obligația de a distribui salariaților, cu titlul de participare la profit, suplimentar salariului și celorlalte drepturi bănești prevăzute de lege și de contractele individuale și colective de muncă aplicabile o parte din acel profit net realizat”.

”O practică des întâlnită la nivelul statelor membre UE”

Iar partea din profitul net realizat care se alocă participării la profit a salariaților este de 7,5% din profitul net realizat, prevede legea la Alin. 5.

”Alin. 6 Prin contractele colective de muncă aplicabile se poate stabili o cotă procentuală diferită de cea prevazută la alin. 5, dar care nu poate fi mai mică de 7,5%, și nici mai mare de 25%.

Din cota stabilită conform alin. 5 și 6, o cotă de 80% este destinată împărțirii tuturor
salariaților eligibili conform în mod egal pentru perioade egale lucrate în unitate, iar 20% este destinată împărțirii numai salariaților mai performanți sau tuturor
dar în cote diferențiate în funcție de performanțele profesionale ale salariaților așa cum au
rezultat din evaluările profesionale periodice efectuate conform prevederilor Codului Muncii sau din propunerile făcute de superiorii ierarhici, conform prevederilor contractelor colective de muncă aplicabile, a contractelor individuale de muncă și regulamentului intern al unității”, se mai arată în proiectul de act normativ.

”Participarea la profit a salariațior este o practică des întâlnită la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. La nivelul UE, participarea la profit se regăsește în 30% dintre unitățile cu peste 10 angajați, în timp ce 13% din angajații europeni beneficiază de diverse scheme de participare la profit (European Company Survey 2013. Eurofound).

”Inegalitatea dintre capital și muncă”

În România, inegalitatea dintre capital și muncă rămâne a fi în continuare una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. Cota parte care revine muncii se situează în mod constant sub 40% din PIB, în ciuda creșterii constante a ratei de ocupare, a majorărilor salariale și în contrast cu majoritatea statelor europene, unde repartiția tinde să fie mult mai echitabilă.

Conform datelor Eurostat, în 2018 ponderea remunerației în PIB a salariaților la nivelul UE-28 era de 48%, iar în România de 38%. În unele state, cunoscute pentru inegalitatea redusă și pentru societățile incluzive, cota parte care revine angajaților depășește 50% din PIB – în Franța reprezintă 52%, în Germania 53%, iar în Eivetia -59%.

Pe de altă parte, remunerarea capitalului reprezintă 52% din PIBT în Romania, față de media UE-28 de 40%.”, scriu inițiatorii legii, în expunerea de motive.

”Pare cool să spui ca iei de la bogați să dai la săraci”

Avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul de Finanțe, este însă foarte criric la adresa proiectului de act normativ.

”În mod normal, nici nu aș fi băgat în seamă tâmpenia asta – dar găsind în lista de semnatari pe dl Simonis, nimeni altul decât liderul deputaților PSD, zic că merită un pic de atenție…

Ce vrea inițiatorul, deputatul independent (fost USR Cluj) Adrian Dohotaru?

Să ia din buzunarul hulpavilor patroni minim 7,5% din profitul net (dar nu mai mult de 25%) și să le împartă angajaților, pe lângă salariu și alte beneficii acordate prin contractul de muncă sau prin cel colectiv, acolo unde este cazul.

Pare că e din ce în ce mai cool să ieși în fața alegătorilor să spui ca iei de la bogați să dai la săraci…

”Respectarea legii nu prea mai contează”

Venitul astfel obținut ar fi de natură salarială, dar dl deputat a avut grijă să propună și scutirea de impozit, CAS, CASS, CAM.

Pare că în elanul lor creator, respectarea legii nu prea mai contează pentru domnii deputați.

Citesc la art. 31(1)(c) din Lg 24/2000 privind tehnica legislativă prevede: „Instrumentul de prezentare și motivare include conținutul evaluării impactului actelor normative, cuprinzând următoarele secțiuni:
(…)
c) impactul financiar asupra bugetului general consolidat atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani), inclusiv informații cu privire la cheltuieli și venituri”.

”Fără studii de impact”

Nu am găsit însă un studiu de impact. Nici cu privire la impactul social, nici juridic și nici financiar!

Cât costă această lege, dacă va fi implementată? Nu costă nimic, nu reduce în niciun fel veniturile bugetului handicapat atât de criză cât și – mai ales, prin tot felul de populisme implementate în ultimii 3 ani?

Costă, sigur că costă! Numai dacă ne uităm la impozitul pe dividende de 5% asupra părții de 7,5% și tot avem un impact, chiar dacă mult mai mic.

Partea „frumoasă” e că inconștiența deschide cutia Pandorei, făcând extrem de facilă plata salariilor din dividende.

”Va exploda numărul de angajați pe salariul minim”

Nu de puține ori, în special la firme mici (micro, IMM), patronii pur și simplu nu pot să plătească dublul net-ului (să nu uităm că numai jumătate din ce plătește patronul ajunge la angajat, restul e luat de stat) și atunci scot dividende (5% impozit), pun banii în plic și își plătesc angajații.

Partea ascunsă a propunerii dlui Dohotaru (de care sunt convins că nu știe) este că acum angajatorii vor putea pune de o parte 25% din profit, din care vor plăti angajații fără să mai fie nevoie să plătească și taxe. De abia aștept să văd cum va exploda numărul de angajați pe salariul minim dacă prostia asta trece!

Să mai intru în discuții cu privire la garantarea dreptului la proprietate? Sau la discriminarea dintre angajații la firme cu profit față de cele cu pierdere sau dintre angajații companiilor înființate potrivit Lg 31/1990 și cei ai altor forme de organizare? Sau la descurajarea investițiilor noi?

Nu cred că are sens.”, a scris Biriș joi pe Facebook.

Legea poate fi consultată AICI.