Activitatea de influencer a devenit în ultimii ani un pilon central în strategiile de marketing ale brandurilor. Deși această profesie pare lipsită de riscuri la o primă vedere, creatorii de conținut online se confruntă cu un cadru legal tot mai complex și exigent. Practic, influencerii nu sunt la adăpost de legi și reglementări.
Lipsa unei reglementări unitare în România nu înseamnă libertate absolută – din contră, influencerii pot fi sancționați în baza mai multor legi generale, norme etice și coduri de autoreglementare, în special atunci când omit să fie transparenți cu publicul.
Influencerii, între norme generale și coduri de conduită
Deși nu există o „lege a influencerilor”, activitatea acestora este reglementată printr-un ansamblu de legi și coduri de bune practici. Cele mai relevante sunt Legea nr. 158/2008 privind publicitatea, Legea nr. 363/2007 privind practicile comerciale incorecte, Codul de bune practici în influencer marketing (IAB România, 2020) și Codul de practică al Consiliului Român pentru Publicitate (RAC). Acestea impun reguli clare privind transparența mesajelor publicitare și responsabilitatea față de consumatori.
Concret, influencerii trebuie să dezvăluie explicit când conținutul lor este sponsorizat. Neprecizarea caracterului publicitar al unei postări poate fi considerată o practică comercială înșelătoare, sancționabilă de autoritățile pentru protecția consumatorului. Chiar și lipsa unor termeni precum „#publicitate” sau „#colaborareplătită” într-un context relevant poate atrage sancțiuni.
Publicitate înșelătoare și omisiuni riscante
Un risc major pentru influenceri este acela de a cădea în capcana publicității înșelătoare. Potrivit Legii nr. 158/2008, orice comunicare care poate induce în eroare publicul în privința caracteristicilor unui produs – cum ar fi eficiența, prețul, proveniența sau efectele – este considerată ilegală. Influencerii care afirmă sau sugerează beneficii nerealiste ale unui produs, fără dovezi clare, riscă sancțiuni.
În plus, Codul RAC subliniază obligația de a evita exagerările, ambiguitățile sau omisiunile semnificative. De exemplu, promovarea unui produs „miraculos” de slăbit, fără a menționa limitele sau condițiile reale de utilizare, poate fi considerată înșelătoare. În același timp, influencerii trebuie să evite promovarea produselor care exploatează lipsa de experiență sau vulnerabilitatea consumatorilor, cum ar fi adolescenții.
Activitatea influencerilor se desfășoară deseori în afara canalelor tradiționale de publicitate, dar acest lucru nu îi exonerează de obligațiile legale. Comunicarea pe Instagram, TikTok sau YouTube are același regim legal ca reclamele de la TV, dacă are caracter comercial.
Răspunderea legală: sancțiuni, amenzi și efecte în lanț
Nerespectarea normelor legale poate atrage sancțiuni administrative și financiare. Potrivit Legii nr. 158/2008, influencerii pot fi amendați cu până la 30.000 de lei pentru publicitate înșelătoare. În cazuri grave, autoritățile pot decide și retragerea conținutului de pe platforme sau interzicerea difuzării acestuia.
Mai mult, influencerii pot răspunde și contractual față de agențiile sau brandurile cu care colaborează, dar și delictual față de consumatori sau concurenți care se consideră prejudiciați. Dacă sunt implicați într-o campanie alături de alți parteneri, răspunderea poate fi solidară, ceea ce înseamnă că toți cei implicați pot fi trași la răspundere în solidar pentru o abatere.
În plus, influencerii care gestionează baze de date cu urmăritori sau colectează informații personale (de exemplu, prin concursuri sau campanii) trebuie să respecte normele GDPR. Utilizarea datelor fără consimțământ sau informare adecvată poate duce la sancțiuni din partea autorităților pentru protecția datelor.
