Slovenia, care a adoptat euro în 2007, evaluează povara fiscală a acoperirii datoriilor sistemului bancar, după ce Nova Ljubljanska Banka d.d., cea mai mare bancă a ţării, a obţinut o majorare a capitalului.

‘Creşte posibilitatea ca Slovenia să devină următoarea economie mică care cere un pachet de asistenţă financiară de la UE’, a declarat Michal Dybula, economist la BNP Paribas, în Varşovia.

Premierul sloven Janez Jansa, care declarase pe 27 iunie că Slovenia riscă ‘scenariul grec’, a declarat ziariştilor două zile mai târziu, la Bruxelles, că guvernul ‘face tot posibilul său găsească o soluţie’ şi să evite să apeleze la asistenţă financiară.

Săptămâna trecută, Ciprul a devenit a cincea economie din zona euro care a cerut oficial ajutor financiar de la fondurile europene (Fondul European de Stabilitate Financiară, EFSF, şi succesorul său Mecanismul European de Stabilitate, MES), urmând astfel Greciei, Irlandei, Portugaliei şi Spaniei. Solicitarea ajutorului de la UE a fost dificilă pentru Cipru, care a respins până acum asistenţa Europei, preferând în schimb să se împrumute în Rusia, iar de la 1 iulie Ciprul a preluat preşedinţia UE.

Principala realizare este că am finalizat majorarea capitalului Nova Ljubljanska Banka, a răspuns luni ministrul sloven de finanţe, Janez Sustersic, când a fost rugat să comenteze declaraţiile economiştilor referitoare la posibilitatea ca Slovenia să ceară ajutorul UE.

‘Cred că putem rezolva problemele băncilor prin fonduri proprii. Nu cred că vom recurge la un pachet de asistenţă financiară de la UE, iar declaraţiile economiştilor au fost făcute deoarece ei nu aveau ultimele informaţii’, susţine oficialul sloven.

În mai, Slovenia a revizuit bugetul pe 2012 şi a adoptat măsuri de austeritate pentru a stabiliza finanţele publice şi pentru a reduce deficitul. Astfel, guvernul vrea să reducă deficitul la 3,5-4% din PIB în 2012, de la 6,4% din PIB în 2011 şi să ajungă la 3% din PIB în 2013, plafonul stabilit de UE.

Totuşi, Banca centrală a Sloveniei a cerut în mod repetat recapitalizarea sistemului bancar, este dependent de creditele obţinute de la BCE. Michal Dybula avertizează că Slovenia ar putea fi nevoită să ceară ajutorul UE dacă liderii europeni nu rezolvă repede criza datoriilor.

La sfârşitul lunii aprilie, agenţia de evaluare financiară Moody’s a retrogradat ratingul principalelor bănci slovene, din cauza deteriorării bruşte a calităţii activelor din portofoliile de credite ale băncilor.
SURSA: Agerpres