Summit-ul european care a adus reguli noi pentru disciplina fiscală în Europa nu a reușit să îndepărteze tensiunile din piețe. Economia europeană încă riscă recesiunea în 2012, estimările reputatului institut german IFO indicând pentru Germania o creștere de 0,5% în scenariul „optimist” în care Italia și alte state vulnerabile evită o nouă rundă de agresiune din partea piețelor.

SUA au dovedit o rezistență peste estimări, însă debutul anului viitor poate aduce o slăbire a activității, iar efectele crizei europene ar putea să muște din resursele de creștere. În Asia, motoarele Chinei, al doilea marea importator mondial de petrol au încetinit, ducând la măsuri de stimulare pe partea de politică monetară. „Anul 2012 nu aduce perspective extrem de optimiste, iar petrolul, sursa preferată de energie, a fost întotdeauna sensibil la estimările privind amplificarea sau contracția activității economice. În plus, piețele au lăsat deoparte riscurile geopolitice în Orientul Mijlociu și s-au focalizat pe elemente fundamentale, care țin de cerere și oferta. Presiunea de scădere a fost însă puternic accentuată de decizia OPEC de limitare a producției la 30 de milioane de barili, o cifră care, practic, nu pune vreo restricție pe partea de ofertă”, spune Victor Safta, directorul sucursalei din România a X-Trade Brokers.
În fapt, se așteaptă ca limita stabilită de OPEC să nu fie atinsă în 2012, din moment ce producția estimată în prezent se apropie de 27 – 28 de milioane de barili, întrunirea recentă reprezentând mai degrabă o dezamăgire pentru cei care așteptau o creștere a prețului țițeiului.

Prețul petrolului a scăzut de la începutul lunii decembrie cu 4,6%. În aceeași perioadă leul s-a depreciat în fața dolarului american cu 2,8%. „Din nou ar exista argumente pentru o ieftinire modestă de 1-2% a benzinei la pompă. Pentru efecte vizibile, ar fi nevoie ca tendințele actuale de scădere a prețului petrolului să continue, ceea ce este teoretic posibil pe termen scurt”, precizează Victor Safta.

Dincolo de potențialul unei scăderi într-un orizont de timp limitat, pe termen mai lung apar mai multe semne de întrebare. La adresa trendului descendent al petrolului există însă și amenințări: în primul rând tentația repornirii tiparniței în SUA, care ar conduce la o inflație sporită și, în consecință, ar duce la achiziții de mărfuri – de petrol în special – ca protecție la eventuale presiuni inflaționiste; în al doilea rând, o accelerare a exercițiilor militare în Iran, al doilea mare producător de petrol din cadrul OPEC.

Pentru România, trebuie luat în considerare și efectul cursului de schimb, în principal în fața dolarului american. Deși relativ stabil în fața euro, leul a pierdut teren în fața dolarului aflat în ascensiune pe piețele valutare. O continuare a crizei datoriilor europene nu poate fi scoasă din calcul în lipsa unor decizii ferme din partea autorităților europene, dar și a unor contribuții de sprijin financiar la nivel internațional. Iar tendința de depreciere a euro în fața dolarului s-ar traduce printr-o slăbire a leului în fața monedei americane. „În perioada imediat următoare, o ieftinire a carburanților este posibilă și ar fi binevenită pentru România. Jocurile geopolitice, criza europeană care afectează evaluarea Leului și riscul de politică monetară pot fi factori de risc pentru pretul carburanților pe termen mai lung”, mai arătă Victor Safta.

Te-ar putea interesa și: